Insulele Falkland

Insulele Falkland (pronunție /ˈfɔːlk.lənd/, v. AFI, engleză Falkland Islands), numite și Insulele Malvine (spaniolă Islas Malvinas) sunt un arhipelag situat în Atlanticul de Sud, la 483 km est de țărmul Americii de Sud și 940 km nord de Antarctica. Arhipelagul este format din două insule principale: Falkland de Est și Falkland de Vest plus circa 700 de insule mai mici. Capitala și orașul principal este Stanley, situat pe insula Falkland de Est. Insulele formează un teritoriu britanic de peste mări, dar sunt revendicate de Argentina încă de la independența acesteia, din 1810.

Harta insulelor Falkland

Insulele Falkland (Malvinas)
Falkland Islands (engleză)
Drapelul Insulelor Falkland[*]​ Stema Insulelor Falkland[*]​
Deviză: Desire the right (în română: : "Dorește-ți lucrul drept")
Imnul național: Song of the Falklands ("Cântecul Falklandelor') Imnul Regal: God Save the King ("Dumnezeu să ne păzeasca regele")
Amplasarea insulelor Falkland (verde închis) Amplasarea insulelor Falkland (verde închis)
Geografie
Suprafață
- totală	12,173 km² (locul 162)
Apă (%)	neglijibil
Cel mai mare oraș	Stanley
Fus orar	UTC-4
Ora de vară	UTC-3
Populație
Densitate	0,26 loc/km²
- Estimare 2008	3.140[1] (locul 220)
- Estimare 2018	4.550
Limbi oficiale	engleză
Etnonim	falklandez
Grupuri etnice	61,3 % falklandezi, 29,0 % britanici, 2,6 % spanioli, 0,6 % japonezi, 6,5 % chileni și alți[2]
Guvernare
Sistem politic	Teritoriu britanic de peste mări, Monarhie constituțională
Regele insulelor Falkland	Charles al III-lea
Guvernator de Insulele Falkland	Nigel Haywood
Șeful executiviei	Keith Padgett
Legislativ	Legislative Assembly of the Falkland Islands⁠(d)
Capitala	Stanley
Istorie
Ocupația insulelor Falkland de Regatul Unit	5 ianuarie 1833
Invadarea insulelor de către Argentina	2 aprilie 1982
Capitulația Argentiniei	14 iunie 1982
Constituția nouă	1 ianuarie 2009
Economie
PIB (PPC)	2008
- Total	75 milioane USD (locul 223)
- Pe cap de locuitor	25.000 USD (estimare 2002)
PIB (nominal)	2008
Monedă	Liră din Insulele Falkland1 (FKP)
Coduri și identificatori
Cod CIO	FLK
Prefix telefonic	500
ISO 3166-2	FK
Domeniu Internet	.fk
1. Lira sterlină (GBP) este acceptat
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

În 1982 a avut loc Războiul Malvinelor. După invadarea acestora de către Argentina și riposta armatei britanice, cele două luni de conflicte armate s-au încheiat cu retragerea trupelor argentiniene. După război, insula a cunoscut o dezvoltare importantă a activităților de turism și pescuit, fiind actualmente independentă din punct de vedere economic (neprimind subvenții din partea guvernului britanic). Cetățenii insulelor sunt cetățeni britanici. În toamna lui 2013, aceștia s-au pronunțat, printr-un referendum validat cu 99% din voturi, în favoarea rămânerii în uniune cu Regatul Unit.^[3]

Insulele constituie poarta de acces spre Antarctica, oferind controlul asupra resurselor naturale în care această regiune din Oceanul Atlantic este extrem de bogată.^[4]

Demografie

Recensământul britanic de la 2016 pentru Insulele Malvine a indicat că 43% din locuitori s-au născut pe arhipelag, iar ceilalți, care s-au născut afară, au reușit să se integreze în cultura autohtonă. Vechiul recensământ de la 2012 a stabilit că 59% din locuitori erau din arhipelag, 29% britanici, 9,8% din Insula Sf. Elena și 5,4% chilieni. În plus, există un număr mic de argentinieni care împart insula cu ceilalți.

Recensământul de la 2012 a stabilit că populația de aici prezintă o densitate mică, populația medie a Malvinelor fiind de 2.932 de locuitori, civili (fără a băga în calcul militarii). Localitatea Stanley (cu 2.121 de rezidenți) are cea mai mare concentrație de oameni din arhipelag, urmată de Mount Pleasant (369 de rezidenți) și Camp (351 de rezidenți). 53% sunt bărbați și 47% femei.

Recensământul de la 2012 a mai arătat că majoritatea locuitorilor s-au declarat creștini (66% – cei mai mulți fiind anglicani și romano-catolici), urmați de mulți atei (32%), restul de 2% fiind adepți Baháʼí, budiști și mahomedani.

Climă

Climatul de aici este friguros, vântos și umed, caracteristic Atlanticului de Sud.^[5] Vremea din fiecare zi se schimbă repede, pe tot arhipelagul.^[6] Plouă numai jumătate de an, cantitatea medie fiind de 610 mm la Stanley, și ninge sporadic și blând aproximativ tot anul.^[7] Temperatura a rămas, istoric, undeva între +21,1 și −11,1 °C la Stanley, temperaturile medii lunare diferențiindu-se de la +9 °C, în ianuarie, la −1 °, în iulie.^[6] Sunt des resimțite vânturi apusene puternice și se văd nori mulți pe cer.^[7] Chiar dacă sunt înregistrate multe furtuni la fiecare lună, condițiile sunt, de obicei, calme.^[6]

Imagini

• 
  Catedrala anglicană "Christ Church", din Stanley
• 
  Stanley
• 
  Insula Falkland de Est
• 
  Pinguini la Golfulețul Gypsy

Note

1. „Falkland Islands (Islas Malvinas)”. CIA. Arhivat din original la 29 ianuarie 2010. Accesat în 5 martie 2010.
2. Joshua Project. „Ethnic People Groups of Falkland Islands”. Joshua Project. Accesat în 28 februarie 2010.
3. „Falkland Islanders vote 99 percent to remain British in referendum” [Insularii din Falkland votează în proporție de 99% într-un referendum pentru a rămâne britanici]. Euronews. 12 martie 2013. Arhivat din original la 15 martie 2013. Accesat în 12 martie 2013.
4. Malvinele, pământ argentinian într-un spot publicitar filmat în secret de Argentina, 4 mai 2012, Paul Ciocoiu, Evenimentul zilei, accesat la 4 mai 2012
5. Klügel 2009, p. 66.
6. Gibran 1998, p. 16.
7. Central Intelligence Agency 2011, "Falkland Islands (Malvinas) – Geography".

Bibliografie

• Gibran, Daniel (1998). The Falklands War: Britain Versus the Past in the South Atlantic. Jefferson, North Carolina: McFarland & Company, Inc. ISBN 978-0-7864-0406-3.
• Central Intelligence Agency (2011). The CIA World Factbook 2012. New York: Skyhorse Publishing, Inc. ISBN 978-1-61608-332-8.
• Klügel, Andreas (2009). „Atlantic Region”. În Rosemary Gillespie; David Clague. Encyclopedia of Islands. Berkeley: University of California Press. ISBN 978-0-520-25649-1.

Legături externe

• Materiale media legate de Insulele Falkland la Wikimedia Commons