Imre Tóth

Imre Tóth (nume la naștere Imre Roth; n. 26 decembrie 1921, Satu Mare, Regatul României – d. 11 mai 2010, Paris, Franța) a fost un filosof, istoric al matematicii și filolog iudeo-maghiar născut în România. Filosoful german Vittorio Hösle l-a numit „unul dintre cei mai importanți istorici ai matematicii ai secolului al XX-lea”.^[5]

Imre Tóth
Date personale
Născut	26 decembrie 1921[1][2] Satu Mare, România
Decedat	11 mai 2010 (88 de ani)[1][3] Paris, Île-de-France, Franța
Cetățenie	Germania  România
Ocupație	matematician istoric al matematicii[*]​ cadru didactic universitar[*]​ filozof istoric
Limbi vorbite	limba română[4] limba maghiară limba germană limba idiș
Activitate
Organizație	Universitatea din Regensburg[*]​ Universitatea din București
Modifică date / text

Viața

Tóth s-a născut într-o familie iudeo-maghiară din România. Și-a schimbat numele de familie în Tóth în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a-și ascunde originea evreiască. Tatăl său, Abraham Roth, germanofil convins, fusese ofițer în armata austro-ungară și luptase în Primul Război Mondial pe frontul din Italia.

Tóth a supraviețuit Holocaustului (ca singur membru al familiei sale) în mod paradoxal, deoarece fusese membru al Rezistenței comuniste anti-naziste și fusese condamnat la 6 ani de închisoare, iar deținuții evrei urmau să fie deportați ceva mai târziu decât populația evreiască civilă. La data de 6 iunie 1944 a fost dus împreună cu alți deținuți la un tren cu care urmau să fie deportați în lagăre de exterminare dar, cu puțin timp înainte ca trenul să plece, a fost oprit de către un ofițer maghiar care auzise de debarcările din Normandia și considera că războiul este pierdut; deținuții au fost duși înapoi în închisoare.

După război, Toth a studiat matematica și filosofia la Universitatea din Cluj, predând apoi între 1949 și 1968 filosofia și istoria matematicii la Universitatea din București. Ca urmare a evenimentelor din Ungaria din 1956, Toth a fost exclus din Partidul Muncitoresc Român în 1958, lucru ce i-a afectat cariera universitară. La începutul anilor 1970 a hotărât să rămână în Germania, după ce fusese profesor invitat la Frankfurt am Main (1969-1971) și Bochum. În 1971 a fost numit profesor de istoria științei la la Universitatea din Regensburg. A devenit a profesor emerit în 1990, după care a trăit la Paris.^[6] A lucrat ca cercetător științific invitat la École Normale Supérieure și la Institute for Advanced Study.

Premii și distincții

• Membru al Institute for Advanced Studies, Princeton, SUA
• Cetățean de onoare al orașului Siracuza, Sicilia, Italia

Scrieri (selecție)

• Fragmente und Spuren nichteuklidischer Geometrie bei Aristoteles, Beiträge zur Altertumskunde, Band 280, Berlin-New York 2010 (prefață de Vittorio Hösle) (Recenzii la Zentralblatt der Mathematik [engl.] și la Bryn Mawr Classical Review)
• Das Parallelenproblem im Corpus Aristotelicum, «Archive for History of Exact Science», 3 (1967), 249-422
• "Ahile".Paradoxurile eleate în fenomenologia spiritului,București, Editura Științifică, 1969, singurul volum publicat în limba română înainte de a rămâne în străinătate;
• La geometria non euclidea prima di Euclide, in: «Le Scienze», Januar 1970 (traducere din Scientific American, November 1969);
• Geometria more ethico, in: Prismata, Festschrift für Willy Hartner, Wiesbaden 1977
• Die nichteuklidische Geometrie in der "Phänomenologie des Geistes", Frankfurt am Main 1972
• La revolution non euclidienne in: La recherche en histoire des Sciences, Paris 1983
• Mathematische Philosophie und hegelsche Dialektik in: Hegel und die Wissenschaften, Stuttgart 1987
• Essere e non essere: il teorema iduttivo di Saccheri e la sua rilevanza ontologica, in: Conoscenza e matematica, a cura di Lorenzo Magnani, Milano 1991
• The Dialectical Structure of Zeno's Arguments, în: Hegel and the Newtonianism, Dordrecht 1993, 179-200
• I paradossi di Zenone nel "Parmenide" di Platone, Napoli 1994
• Aristotele e i fondamenti assiomatici della geometria. Prolegomeni alla comprensione dei frammenti non-euclidei nel "Corpus Aristotelicum", nel loro contesto matematico e filosofico, Vita e Pensiero, Milano 1997 (Recenzii la ediția a doua la Zentralblatt der Mathematik [engl.])
• Gott und Geometrie: Eine viktorianische Kontroverse, in: Dieter Henrich (Herausgeber) Evolutionstheorie und ihre Evolution, Schriftenreihe der Universität Regensburg, Band 7, 1982, 141-204.
• La filosofia della matematica di Frege. Una restaurazione filosofica, una controrivoluzione scientifica, a cura di Teodosio Orlando, Quodlibet, Macerata 2015

Traduceri în limba română

• Palimpsest. Teologia negativă a triunghiului, București, Editura Humanitas, 1995
• A fi evreu după holocaust, București, Editura Humanitas, 2015
• In viață sunt lucruri care nu se fac. Și totuși se fac. Peter Vardy în dialog cu Imre Toth, București, Editura Humanitas, 2016.

Referințe

1. „Imre Tóth”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 3 mai 2014
2. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
3. Imre Toth, Autoritatea BnF
4. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
5. Vittorio Hösle: Mysterium Mathematik: Polyglott: Zum Tode des Wissenschaftlers Imre Tóth, în: FAZ, 15 mai 2010.
6. detalii biografice din prefața lui Hösle în Tóth Fragmente und Spuren nichteuklidischer Geometrie bei Aristoteles, De Gruyter 2010

Bibliografie

• it Necrolog^{[nefuncțională]}
• de Vittorio Hösle: Mysterium Mathematik : Polyglott: Zum Tode des Wissenschaftlers Imre Tóth, in: Frankfurter Allgemeine Zeitung 15. Mai 2010, Seite 39
• hu Várdy Péter: „Az életben van, amit az ember nem tesz... és tesz — Beszélgetések Tóth Imrével” (Budapest, Pont Kiadó, 2004)

Legături externe

• de Imre Tóth în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei
• Biografie în limba italiană Arhivat în 6 februarie 2007, la Wayback Machine.