Herrerasauridae

Herrerasauridae formează o familie dispărută de dinozauri carnivori. Ei se numără printre cei mai vechi dinozauri cunoscuți, și au trăit în Triasicul Târziu, în urmă cu aproximativ 233,23 milioane de ani.^[2] Herrerasauridele erau dinozauri de dimensiuni relativ mici, în mod normal nu mai mult de 4 metri lungime.^[3][4] Cei mai cunoscuți reprezentanți ai acestui grup provin din America de Sud (Brazilia, Argentina), unde au fost descoperiți pentru prima dată în anii 1960. Un schelet aproape complet al Herrerasaurus ischigulastensis a fost descoperit în formațiunea Ischigualasto din San Juan, Argentina, în 1988. Herrerasauride mai puțin complete au fost găsite în America de Nord.

Herrerasauridae Fosilă: Triasicul Târziu, 233.23–225 mln. ani în urmă PreЄ Є O S D C P T J K Pg N
Herrerasaurus ischigualastensis
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Sauropsida
Supraordin:	Dinosauria
Ordin:	Saurischia
Familie:	†Herrerasauridae Reig, 1963
Genuri[1]
†Caseosaurus †Chindesaurus †Herrerasaurus †Sanjuansaurus †Staurikosaurus
Sinonime
Staurikosauridae Galton, 1977
Modifică text

Anatomia grupului este neobișnuită și foarte specializată și nu par să fie strămoșii unui alt grup de dinozauri. Ei seamănă superficial cu teropozii și prezintă adesea un amestec de trăsături foarte primitive și derivate. Acetabulum este doar parțial deschis și există doar două vertebre sacrale, cel mai mic număr în rândul dinozaurilor. Pubisul are o structură derivată, fiind rotit oarecum posterior și pliat pentru a crea o extindere terminală superficială ca la tetanurae. Această caracteristică este deosebit de proeminentă la H. ischigulastensis. Membrele anterioare au cinci metacarpe, iar al treilea deget este mai lung decât cel de-al doilea. Hererasauridae au mandibule articulate, ca la teropozi.

Clasificare

Filogenie

Fernando Novas (1992) definește Herrerasauridae ca Herrerasaurus, Staurikosaurus, și ultimul lor strămoș comun.^[5] Paul Sereno (1998) a definit grupul ca fiind o cladă care include H. ischigualastensis, dar nu Passer domesticus.^[6] Langer (2004) a furnizat prima definiție filogenetică a unui taxon de nivel superior, Herrerasauria, ca Herrerasaurus, dar nu Liliensternus sau Plateosaurus.^[3] Conform studiilor filogenetice actuale, toate aceste definiții descriu aceeași cladă.

Prima cladogramă prezentată urmează o analiză propusă de Novas și colab. în mai 2011. În această recenzie, Herrerasaurus este considerat a fi un saurischian bazal, dar nu un teropod.^[7] A doua cladogramă se bazează pe o analiză făcută de Sues și colab. în aprilie 2011. Această recenzie a clasificat Herrerasaurus ca pe un teropod bazal.^[8]

Dinosauria	Ornithischia  Saurischia   Herrerasauridae  Herrerasaurus Staurikosaurus Unnamed herrerasaurid  Eusaurischia   Theropoda  Chindesaurus Tawa Eoraptor Neotheropoda Sauropodomorpha

Dinosauria	Ornithischia  Saurischia  Sauropodomorpha  Theropoda   Herrerasauridae  Staurikosaurus Herrerasaurus Chindesaurus Eoraptor Daemonosaurus Tawa Neotheropoda

O largă analiză filogenetică a dinozaurilor timpurii de către Matthew Baron, David Norman și Paul Barrett (2017) a găsit Herrerasauridae în grupul Saurischia, ca grup soră a lui Sauropodomorpha. Acesta a fost rezultatul înlăturarea Theropoda din Saurischia și plasarea în Ornithischia, în cadrul noului grup Ornithoscelida.^[9]

Dinosauria	Saurischia   Herrerasauridae  Staurikosaurus Herrerasaurus Chindesaurus Sanjuansaurus Sauropodomorpha  Ornithoscelida  Ornithischia  Theropoda  Eoraptor Tawa Eodromaeus Liliensternus Neotheropoda

O analiză filogenetică care include Herrerasaurids după Cau, 2018:^[10]

Dracohors	†Silesauridae (including Pisanosaurus[11][10]) Dinosauria †Herrerasauria †Herrerasauridae †Tawa †Daemonosaurus †Sauropodomorpha †Eodromaeus Ornithoscelida †Ornithischia Theropoda

Note

1. Holtz, Thomas R. Jr. (2012). „Winter 2011 Appendix” (PDF). Dinosaurs: The Most Complete, Up-to-Date Encyclopedia for Dinosaur Lovers of All Ages.
2. Langer, M.C.; Ramezani, J.; Da Rosa, Á.A.S. (2018). „U-Pb age constraints on dinosaur rise from south Brazil”. Gondwana Research. X (18). doi:10.1016/j.gr.2018.01.005.
3. Langer, Max C. (2004). „Basal Saurischia”. În Weishampel, David B.; Dodson, Peter; Osmólska, Halszka. The Dinosauria (ed. 2nd). Berkeley: University of California Press. pp. 25–46. ISBN 0-520-24209-2. OCLC 55000644. OL 3305845M.
4. Langer, Max C; Benton, Michael J. (2006). „Early dinosaurs: a phylogenetic study”. Journal of Systematic Palaeontology. 4 (4): 309–358. doi:10.1017/S1477201906001970.
5. Novas, F. E. (1992). „Phylogenetic relationships of the basal dinosaurs, the Herrerasauridae”. Palaeontology. 35: 51–62.
6. Sereno, P. C. (1998). „A rationale for phylogenetic definitions, with application to the higher-level taxonomy of Dinosauria”. Neues Jahrbuch für Geologie und Paläontologie, Abhandlungen. 210 (1): 41–83. doi:10.1127/njgpa/210/1998/41.
7. Novas, Fernando E.; Ezcurra, Martin D.; Chatterjee, Sankar; Kutty, T. S. (2011). „New dinosaur species from the Upper Triassic Upper Maleri and Lower Dharmaram formations of central India”. Earth and Environmental Science Transactions of the Royal Society of Edinburgh. 101 (3–4): 333–349. doi:10.1017/S1755691011020093.
8. Sues, Hans-Dieter; Nesbitt, Sterling J.; Berman, David S.; Henrici, Amy C. (2011). „A late-surviving basal theropod dinosaur from the latest Triassic of North America”. Proceedings of the Royal Society B. 278 (1723): 3459–64. doi:10.1098/rspb.2011.0410. PMC 3177637 . PMID 21490016.
9. Baron, M.G., Norman, D.B., and Barrett, P.M. (2017). A new hypothesis of dinosaur relationships and early dinosaur evolution. Nature, 543: 501–506. doi:10.1038/nature21700
10. Andrea Cau (2018). „The assembly of the avian body plan: a 160-million-year long process” (PDF). Bollettino della Società Paleontologica Italiana. 57 (1): 1–25. doi:10.4435/BSPI.2018.01. Arhivat din original (PDF) la 21 decembrie 2018. Accesat în 1 mai 2019.
11. Agnolín, Federico L.; Rozadilla, Sebastián (2017). „Phylogenetic reassessment of Pisanosaurus mertii Casamiquela, 1967, a basal dinosauriform from the Late Triassic of Argentina”. Journal of Systematic Palaeontology. 16 (10): 853–879. doi:10.1080/14772019.2017.1352623.

Legături externe

• Materiale media legate de Herrerasauridae la Wikimedia Commons