Remove ads
Hârlău este un oraș în județul Iași, Moldova, România, format din localitatea componentă Hârlău (reședința), și din satul Pârcovaci.
| Hârlău | |||
| — oraș — | |||
 | |||
| |||
  Hârlău Hârlău (România) | |||
 Hârlău Hârlău (Județul Iași) | |||
| Coordonate: 47°25′40″N 26°54′41″E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Iași | ||
| SIRUTA | 95355 | ||
| Reședință | Hârlău[*] | ||
| Componență | Hârlău[*], Pârcovaci | ||
| Guvernare | |||
| - primar al orașului Hârlău[*] | Gheorghiță Curcă[*][1] (PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 40,36 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 10.349 locuitori | ||
| - Densitate | 298 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 705100 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Cimișlia | Moldova | ||
| - Sângerei | Moldova | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Remove ads
Orașul se află în nord-vestul județului Iași, pe malul Bahluiului.
Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului Petru Mușat își stabilește curtea aici. În Evul Mediu aici a funcționat o curte domnească, în care Ștefan cel Mare a ridicat o biserică, care poate fi văzută și azi. Hârlău a fost temporar reședință domnească după ce curtea de la Iași a ars în 1624 în timpul lui Radu Mihnea. Târg medieval, Hârlăul și-a pierdut privilegiile în 1783, când deținătorul moșiei, Constantin Mihail Cecan Racoviță, a dat moșia mănăstirii Precista din Roman. Ei au fost obligați să plătească dări mănăstirii până când domnitorul Alexandru Moruzi a cerut în 1805 delimitarea moșiei și a târgului care își redobândea astfel libertatea în schimbul plății unei dări anuale de 35 de ocale de ceară. Hârlăul a devenit atunci reședința ținutului Hârlău, până când acesta a fost desființat în 1834 și împărțit între ceea ce urma să fie județele Botoșani și Iași. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Coșula a județului Botoșani, fiind alcătuit din centrul orașului, plus suburbiile Bojica, Siliștea, Munteni, Burdujani și Bahluiul, populația totală fiind de 4196 de locuitori. Funcționau în oraș o farmacie, un spital, un birou telegrafo-poștal, trei biserici, o școală de băieți cu 133 de elevi și o școală de fete cu 95 de eleve.[2] Anuarul Socec din 1925 îl consemnează ca reședință a plășii Hârlău din același județ, având 4352 de locuitori.[3]
În 1950, a fost retrogradat la rang de comună, dar și-a păstrat un rol administrativ, devenind reședința raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, Hârlău a redevenit oraș și a trecut la județul Iași.[4][5]
Remove ads
Componența etnică a orașului Hârlău
Români (76,66%)
Romi (8,49%)
Alte etnii (0,04%)
Necunoscută (14,8%)
Componența confesională a orașului Hârlău
Ortodocși (82,88%)
Penticostali (1,12%)
Alte religii (0,8%)
Necunoscută (15,2%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Hârlău se ridică la 10.349 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.905 locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,66%), cu o minoritate de romi (8,49%), iar pentru 14,8% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,88%), cu o minoritate de penticostali (1,12%), iar pentru 15,2% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]
Hârlău - evoluția demografică
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Remove ads
În economia localității se remarcă industria textilă, de prelucrare a lemnului și alimentară. La sud de oraș se află cunoscuta regiune viticolă Cotnari. La sud-vest și în zonele limitrofe ale orașului se află domeniile familiei Cavaler Lupu de Totoescu, familie de boieri ce-și are originile în secolul al XII-lea.[necesită citare] În anii pre-comuniști domeniile au fost preluate de către regimul comunist, iar conacul preluat de poliția secretă, Securitatea, după alungarea din postul de primar a lui Eugen Nicolae Totoescu, în 1956.
Remove ads
Orașul Hârlău este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Gheorghiță Curcă[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Social Democrat | 5 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 3 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
| Partida Romilor „Pro Europa” | 1 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||
Remove ads
Orașul este străbătut de șoseaua națională DN28B, care leagă Iașiul de Botoșani. La Hârlău, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281A, care deservește comuna Deleni.[10] La Hârlău se află capătul de linie al căii ferate Podu Iloaiei-Hârlău, pe care circulă trenuri de călători cu destinația Iași.[11]
În oraș funcționează două școli generale și două licee: Colegiul Național „Ștefan cel Mare" Hârlău și Liceul Tehnologic Hârlău.
Asistența medicală este asigurată de un spital, „Spitalul Orășenesc Hârlău”, o policlinică și cabinete medicale de medicină de familie.
Monumente istorice de interes național
- ansamblul curții domnești din secolele al XIV-lea–al XVII-lea, format din curtea propriu-zisă și din Biserica „Sf. Gheorghe” (1492);
- Biserica „Sfântul Dumitru” (1535).
Monumente de arheologie
- „Între Islazuri”, pe versantul nordic al dealului Miriște de la vest de satul Pârcovaci, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al VI-lea–al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XI-lea–al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu) și din secolul al XVII-lea.
Monumente de arhitectură
- Spitalul vechi (1858);
- Casa de cultură (începutul secolului al XIX-lea);
- Casa Grigoriu (aceeași perioadă, aflată în strada Mihai Eminescu; începutul secolului al XIX-lea);
- Paraclisul caselor Ghica (prima jumătate a secolului al XIX-lea);
- Primăria orașului, denumită Casa Zoltman (începutul secolului al XIX-lea);
- Casa parohială a bisericii „Sf. Dumitru”;
- Școala tip „Spiru Haret” (începutul secolului al XX-lea);
- Biserica „Sfântul Nicolae” (1848);
- Muzeul de Istorie Casa Tăutu (secolele al XVII-lea–al XVIII-lea);
- Casă, sfârșitul secolului al XIX-lea aflată în strada Logofăt Tăutu nr. 14.
- Petru Rareș (1483-1546), domn al Moldovei
- Horia Carp (1869 - 1943), jurnalist, senator, secretar general al Comunității Evreilor din București
- Gheorghe Petz (1894-1974), cleric romano-catolic, deținut politic
- Michel Landau (1895-1976), jurist și om politic evreu din România
- Lucian Boz (1908-2003), critic literar, eseist, poet și traducător
- Mihail Davidoglu (1910-1987), dramaturg
- Simon Fișel (1921-2007), profesor universitar, chimist
- Adrian Bîrzu (1968-2017), profesor universitar, chimist
- Nicolae Țațomir (1914-1996), poet și jurist
- Carol Iancu (n. 1946), istoric
- Lucia Țibuleac, soprană, solistã a Operei Române din București
- Acumulările Belcești (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000)
- Dealul Mare - Hârlău (sit SCI)
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
Remove ads