Guvernul Victor Ponta (4)

From Wikipedia, the free encyclopedia

Guvernul Victor Ponta (4)

Guvernul Victor Ponta (4) a fost executivul României începând din 17 decembrie 2014, după ce cu două zile înainte primise votul de încredere al Parlamentului țării, până pe 4 noiembrie 2015 când primul ministru Victor Ponta și-a depus demisia.

Guvernul Victor Ponta IV

al 124-lea Guvern al al României
17 decembrie 2014 — 17 noiembrie 2015
Activitate încheiată prin demisia prim-ministrului

Data formării 17 decembrie 2014
Data dizolvării 17 noiembrie 2015
Oameni și organizații
Prim-ministru Victor Ponta
Șeful statului Klaus Iohannis
Numărul curent de miniștri 22
Partide membre

Guvern de coaliție majoritară

Partide de opoziție PNL, PMP, UDMR
Liderii opoziției Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Eugen Tomac, Hunor Kelemen
Istoria
Alegeri Alegerile din 2012
Precedent Guvernul Victor Ponta (3)
Succesor Guvernul Dacian Cioloș

Constituirea

Conform Constituției României, schimbarea compoziției politice a guvernului presupune obținerea unui nou vot de încredere în fața Parlamentului, și efectiv constituirea unui nou Cabinet. În urma alegerilor prezidențiale din toamna lui 2014, Uniunea Democrată Maghiară din România a constatat votul masiv al populației maghiare în favoarea lui Klaus Iohannis și împotriva lui Victor Ponta,[1] și a decis ieșirea de la guvernare.[2] Ca urmare, Victor Ponta a trebuit să numească miniștri din alte partide politice la portofoliile deținute până atunci de UDMR și să ceară votul de încredere al Parlamentului.

Cabinetul Victor Ponta IV a fost aprobat de Parlamentul României în 15 decembrie 2014 și a depus jurământul în fața președintelui în exercițiu Traian Băsescu pe 17 decembrie 2014.[3][4][5]

Mandatul

În timpul mandatului acestui guvern, principalul subiect de discuții politice a fost o relaxare fiscală promovată de Guvern cu scopul declarat de a impulsiona mediul de afaceri.[6] Legea avansată de guvern a fost discutată în Parlament, dar opoziția a acuzat faptul că reducerile de taxe propuse sunt nesustenabile. În cele din urmă, spre finalul lunii august, s-a ajuns la un compromis, reducerile de taxe fiind modificate în așa fel încât bugetul de stat să nu fie afectat.[7] Cu toate acestea, în octombrie Guvernul a modificat din nou codul fiscal promovând unele reduceri suplimentare de impozit pentru microîntreprinderi cu unul sau doi angajați și includerea apei în rândul produselor pentru care TVA este redus de la 20% la 9%.[8]

În timpul mandatului acestui Guvern, primul ministru Ponta a fost criticat pentru rămânerea în funcție în condițiile începerii urmăririi penale și apoi, în septembrie 2015, ale trimiterii sale în judecată pentru niște presupuse fapte ilegale comise de acesta în contextul unor contracte între cabinetul său de avocatură și unele întreprinderi de stat din domeniul energiei.[9] Președintele Iohannis i-a cerut în mod repetat demisia pentru aceasta, acuzând pierderea credibilității Guvernului.[10][11] În luna octombrie, parlamentari germani aflați în vizită în România declarau explicit că nu au cerut o întâlnire și cu șeful Guvernului din cauza faptelor de corupție de care este judecat.[12] Procesul penal al lui Ponta a dus însă la demisia sa din funcția de președinte al PSD în iulie 2015.[13] În octombrie, a fost ales succesorul său la conducerea PSD în persoana lui Liviu Dragnea, care a candidat fără adversar.[14] La începutul lui septembrie, Partidul Național Liberal, de opoziție, a introdus o moțiune de cenzură, prin care cerea aproape explicit UNPR condus de Gabriel Oprea, ministrul de interne, să renunțe a mai susține guvernul Ponta în condițiile procesului penal al primului ministru.[15] Moțiunea a fost respinsă, după ce parlamentarii ALDE și UNPR au refuzat să o voteze și au continuat să susțină Guvernul.[16]

Demisia și interimatul

În luna octombrie, au avut loc o serie de evenimente ce au dus la căderea Guvernului. Mai întâi, polițistul Bogdan Cosmin Gigină a murit în timp ce escorta coloana oficială a ministrului de interne Gabriel Oprea, ceea ce a declanșat o serie de contestări ale acestuia în mitinguri și manifestații.[17] Deși la acel moment ministrul de interne nu avea drept la a utiliza o coloană oficială, chiar a doua zi Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care el primea acest drept.[18] Inițial, opoziția s-a ferit să fie foarte fermă, criticând doar „exercițiul de comunicare” al ministrului de interne,[19] dar, observând reacția populară, i-a cerut acestuia demisia.[20] Când încă scandalul legat de coloana oficială a lui Oprea nu scăzuse mult în intensitate, un grav incendiu în clubul Colectiv din București soldat cu zeci de morți a relevat grave nereguli în aplicarea normelor de siguranță față de incendii în cluburile din București și a dus la noi proteste populare, zeci de mii de persoane cerând în seara de 3 noiembrie 2015 demisia primarului Sectorului 4, ministrului de interne și primului ministru.[21]

Pe 4 noiembrie 2015, prim-ministrul Victor Ponta și-a depus mandatul.[22] După demisia primului ministru, guvernul Ponta 4 a continuat să asigure interimatul puterii executive. Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a fost numit premier interimar de către președintele Iohannis;[23] la cinci zile după demisia lui Victor Ponta, și ministrul de interne Gabriel Oprea a demisionat, Cîmpeanu primind și interimatul funcției acestuia, atribuțiile căreia le-a delegat secretarului de stat Ilie Botoș.[24]

Componența

Mai multe informații Minister, Nume ...
Minister Nume Partid În funcție din Până la
Premier Victor Ponta PSD 7 mai 2012 5 noiembrie 2015
Ministrul Afacerilor Interne (vicepremier) Gabriel Oprea UNPR 17 decembrie 2014 9 noiembrie 2015
Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice (vicepremier) Liviu Dragnea PSD 17 decembrie 2014 15 mai 2015
Sevil Shhaideh PSD 20 mai 2015 17 noiembrie 2015
Ministrul Finanțelor Publice Darius Vâlcov PSD 17 decembrie 2014 15 martie 2015
Eugen Teodorovici PSD 30 martie 2015 17 noiembrie 2015
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale Daniel Constantin ALDE 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu Ind. 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministrul Apărării Naționale Mircea Dușa PSD 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministrul Justiției Robert Cazanciuc PSD 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministrul mediului și schimbărilor climatice Grațiela-Leocadia Gavrilescu ALDE 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministrul Economiei Mihai Tudose PSD 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministrul pentru societatea informațională Sorin Grindeanu PSD 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministrul Sănătății Nicolae Bănicioiu PSD 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministrul Educației și Cercetării Științifice Sorin Cîmpeanu ALDE 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice Rovana Plumb PSD 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministrul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici PSD 17 decembrie 2014 30 martie 2015
Marius Nica PSD 30 martie 2015 17 noiembrie 2015
Ministrul Transportului și Infrastructurii Ioan Rus PSD 17 decembrie 2014 11 iunie 2015
Iulian Matache PSD 16 iulie 2015 17 noiembrie 2015
Ministrul Culturii Ioan Vulpescu PSD 17 decembrie 2014 4 noiembrie 2015
Ministrul Tineretului și Sportului Gabriela Szabo PSD 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministru delegat pentru energie, întreprinderi mici și mijlocii și mediu de afaceri Andrei Gerea ALDE 17 decembrie 2014 4 noiembrie 2015
Ministru delegat pentru relația cu Parlamentul Eugen Nicolicea UNPR 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Ministru delegat pentru românii de peste hotare Angel Tîlvăr PSD 17 decembrie 2014 4 noiembrie 2015
Ministru delegat pentru dialog social Liviu Pop PSD 17 decembrie 2014 17 noiembrie 2015
Închide

Referințe

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.