From Wikipedia, the free encyclopedia
Grigore Eliescu (n. 25 ianuarie 1898, București – d. 26 august 1975, București) a fost un entomolog, silvicultor și naturalist român, doctor docent în științe biologice, membru corespondent al Academiei Române din 1948.
Grigore Eliescu | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | 25 ianuarie 1898 București | ||
Decedat | 26 august 1975 București | ||
Ocupație | Entomolog, naturalist, silvicultor | ||
Activitate | |||
| |||
Membru al Academiei de Științe din România | |||
Modifică date / text |
A absolvit Facultatea de Științe la București și s-a perfecționat la München.
A fost profesor universitar de entomologie, zoologie și protecția pădurilor la Catedra de botanică și zoologie forestieră a Facultății de silvicultură a Politehnicii București (până în 1953), apoi la Facultatea de silvicultură din Institutul Politehnic Brașov (1953-1958), șef al laboratorului de entomologie din Institutul de biologie Tr. Săvulescu (1959-1973). A condus Secția de ecologie animală la Institutul de Biologie din București. A condus Muzeul Silvic (1922) și Casa Autonomă a Pădurilor Statului (1930–1933). A fost fondator al Laboratorului de Protecția Plantelor (1933) și șef al lui.
Este creatorul școlii entomologice de silvicultură din România. Printre elevii săi se numără Ștefan Negru, Igor Ceianu și Gabriela Disescu, precum și alte cadre didactice și cercetători cu care a colaborat îndeaproape.
Membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice.
Membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935[1].
Membru corespondent al Academiei Române din 1948.
Contribuții la cercetarea dinamicii populațiilor de insecte și în ecologie și în entomologia forestieră (combaterea dăunătorilor). A făcut cercetări privind protecția pădurilor, în special fenomenul înmulțirii în masă a dăunătorilor și a metodelor de prognoză a acestor înmulțiri. A publicat Determinarea păsărilor răpitoare (1936) și Determinarea păsărilor agățătoare (1938) din România.
În anul 1968 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. I.[2]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.