From Wikipedia, the free encyclopedia
Limba romani (sau țigănească, rromă) este o limbă din familia indo-europeană și grupul limbilor indo-ariene.
Limba rromă de-a lungul dezvoltării ei a întâmpinat multe modificări, astfel ajungându-se la multitudinea de dialecte și varietăți pe care le știm astăzi. Modificările au avut loc cel mai mult în fondul lexical al limbii, fiind influențată de limbile cu care a intrat în contact, precum: hindi, persană, georgiană, armeană, greacă, turcă, arabă, bulgară, macedoneană, sârbă, română, rusă și limbile din vestul Europei. Din punct de vedere lingvistic, limba romani se aseamănă cel mai mult cu punjaba, rajastana și domari.
Literă | Nume | Pronunție AFI | Pronunție RO (plus varianta în grafie chirilică) | Tip sunet | Exemplu |
---|---|---|---|---|---|
A a | a | a | a (а), ca în Ana | vocală | ANGLAL=înainte |
Ă ă | ă | ja | ia (я), ca în iarnă | vocală iotizată | ABĂV=nuntă |
Ä ä | rumunikano ä | ə | ă (э), ca în casă | vocală | PÄTRUNŹÈLO=pătrunjel |
B b | bë | b | b (б), ca în bob | consoană | BALO=porc |
C c | cë | ts | ț (ц), ca în țap | consoană | CÒXA=fustă |
Ć ć | ćë | tʃ | c+e,i (ч), ca în ceas | consoană | ĆAMĆÀLI=geană |
Ćh ćh | ćhë | tʃʰ | c din grupul c+e,i urmat de un h aproape mut | consoană aspirată | ĆHIB=limbă |
D d | dë | d | d (д), ca în dar | consoană | DAND=dinte |
E e | e | e | e (е), ca în elefant | vocală | EFTA=șapte |
Ĕ ĕ | ĕ | je | ie (e,йe), ca în iepure | vocală iotizată | ADĔS=astăzi/azi |
Ë ë | ë | ə | ă (э), ca în ăsta | vocală | KHËR=cizmă |
F f | fë | f | f (ф), ca în foc | consoană | |
G g | gë | g | g (г), ca în gol | consoană | GAD=cămașă |
H h | hë/ha | h | h (х), ca în horă | consoană | |
I i | i | i | i (и), ca în ilic | vocală | ILO=inimă |
Ĭ ĭ | ĭ | ji | ii (йи,ий), ca în pălării | vocală iotizată | PATĬV=onoare |
Ï ï | ï | ɨ | î/â (ы), ca în înger | vocală | XANCÏ=puțin |
J j | jë/jot | j | i (й), ca în iar | semivocală | JAG=foc |
K k | kë | k | c (к), ca în cal | consoană | KIRAL=brânză |
Kh kh | khë | kʰ | c urmat de un h aproape mut | consoană aspirată | KHAM=soare |
L l | lë | l | l (л), ca în lac | consoană | LIL=carte |
M m | më | m | m (м), ca în mamă | consoană | MAĆHO=pește |
N n | në | n | n (н), ca în nor | consoană | NAJ=unghie |
O o | o | o | o (о), ca în odihnă | vocală | |
Ŏ ŏ | ŏ | jo | io (ё), ca în iod | vocală iotizată | |
P p | pë | p | p (п), ca în par | consoană | PANI=apă |
Ph ph | phë | pʰ | p urmat de un h aproape mut | consoană aspirată | PHUV=pământ |
R r | rë | r | r (р), ca în rac | consoană | RAT=sânge |
Rr rr | rrë | ʀ/ʁ | r precum cel franțuzesc, ca în [fr.] Bonjour! | consoană | ŔOJ=lingură |
S s | së | s | s (с), ca în sac | consoană | SAP=șarpe |
Ś ś | śë | ʃ | ș (ш), ca în șef | consoană | ŚAX=varză |
T t | të | t | t (т), ca în tată | consoană | TRIN=trei |
Th th | thë | tʰ | t urmat de un h aproape mut | consoană aspirată | THEM=țară |
U u | u | u | u (у), ca în unu | vocală | UĆO=înalt |
Ŭ ŭ | ŭ | ju | iu (ю), ca în iubire | vocală iotizată | |
V v | vë | v/w | v (в), ca în vară | consoană | VAXT=timp |
W w | wë | w | u (у), ca în uau | semivocală | AWGIN=miere |
X x | xë | x/χ | h (х), ca în duh | consoană | XER=măgar |
Y y | ipsilon/grekikano i | j | i (й), ca în iau | semivocală | RUMUNÌYA=România |
Z z | zë | z | z (з), ca în zar | consoană | ZEN=șa |
Ź ź | źë | ʒ | j (ж), ca în jar | consoană | ŹANEL=a ști |
Ӡ ӡ | ӡë | dʒ | g+e,i (ӂ), ca în geam | consoană | ӠUKEL=câine |
În limba rromă, accentul cade pe ultima silabă (adică pe ultima vocală) a cuvântului. Când există excepții de la această regulă, accentul este notat grafic (în scris) cu un așa zis accent grav, care nu modifică fonologic vorbind vocala deasupra căreia se află.
Substantivul în limba romani cunoaște două genuri, două tipuri/naturi și două numere. Declinarea acestora se realizează cu ajutorul cazurilor substantivale, în număr de 8 (spre deosebire de limba română, în care există numai 5 cazuri).
Genul substantivului poate fi determinat în majoritatea cazurilor după terminația pe care o are substantivul la numărul singular, cazul Nominativ.
Prin urmare, substantivele care se termină în:
Natura substantivului este de două feluri în limba țigănească: însuflețită și neînsuflețită (fiecare având declinări diferite în funcție de gen, număr de silabe sau sens).
Numărul substantivului este ori singular, ori plural.
Regulile de formare a pluralului sunt:
Dacă substantivul singular la cazul Nominativ se termină în:
Cazul substantivului este împărțit în 8 „categorii”; fiecare categorie a cazului substantival este realizată prin adăugarea sau schimbarea unei/unor terminații a/ale substantivelor.
Exemplu | Gen | Tip | N-sg | N-pl | Ac-sg | Ac-pl | G-sg | G-pl | D-sg | D-pl | L-sg | L-pl | I-sg | I-pl | Ab-sg | Ab-pl | V-sg | V-pl |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1. | Masculin (Murśikano) | Însuflețit | (o) phral „frate” | (e) phrala „frați” | (e) phrales
„pe frate(le)” |
(e) phralen
„pe frați(i)” |
(e) phralesqo/qi/qe „al/a/ai(ale) fratelui” | (e) phralenqo/qi/qe „al/a/ai(ale) fraților” | (e) phralesqe „fratelui” | (e) phralenqe „fraților” | (e)
phralesθe „la/în frate(le)” |
(e) phralenθe „la/în frați(i)” | (e) phraleça
„cu frate(le)” |
(e) phralença
„cu frați(i)” |
(e) phralesθar
„de la frate(le)” |
(e)
phralenθar „de la frați(i)” |
phral!a | phral!es |
2. | Feminin
(Ӡuvlikano) |
Însuflețit | (i) ćhaj „fată” | (e) ćhaja „fete” | (e) ćhaja „pe fată/a” | (e) ćhajan „pe fete(le)” | (e) ćhajaqo/qi/qe
„al/a/ai(ale) fetei” |
(e) ćhajanqo/qi/qe
„al/a/ai(ale) fetelor” |
(e) ćhajaqe
„fetei” |
(e) ćhajanqe
„fetelor” |
(e) ćhajasθe
„la/în fată/a” |
(e) ćhajanθe
„la/în fete(le)” |
(e) ćhajaça
„cu fată/a” |
(e) ćhajança
„cu fete(le)” |
(e) ćhajasθar
„de la fată/a” |
(e) ćhajanθar
„de la fete(le)” |
||
3. | Masculin
(Murśikano) |
Neînsuflețit | (o) gono
„sac” |
(e) gone
„saci” |
(o) gono
„pe sac(ul)” |
(e) gone
„pe saci(i)” |
e gonesqo/qi/qe
„al/a/ai(ale) sacului” |
e gonenqo/qi/qe
„al/a/ai(ale) sacilor” |
e gonesqe
„sacului” |
e gonenqe
„sacilor” |
e gonesθe
„la/în sac(ul)” |
e gonenθe
„la/în saci(i)” |
e goneça
„cu sac(ul)” |
e gonença
„cu saci(i)” |
e gonesθar
„de la sac(ul)” |
e gonenθar
„de la saci(i)” |
||
4. | Feminin
(Ӡuvlikano) |
Neînsuflețit | (i) phuv | (e)
phuvă |
(i) phuv | phuvă | phuvăqo/qi/qe | phuvănqo/qi/qe | phuvăqe | phuvănqe | phuvăsθe | phuvănθe | phuvăça | phuvănça | phuvăsθar | phuvănθar |
Articolul în limba romani este hotărât sau nehotărât.
El poate fi folosit la toate cazurile.
Articolul hotărât pentru substantive este:
Articolul de plural are mai multe forme, în funcție de dialect sau varietate: ÄL, OL, EL, LE, LA, ËL sau ÏL.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.