Gheorghe Dinică

actor român From Wikipedia, the free encyclopedia

Gheorghe Dinică
Remove ads
Remove ads

Gheorghe Dinică (n. 25 decembrie 1933, Giulești[9][10], dar 1 ianuarie 1934 - în acte oficiale [11], București – d. 10 noiembrie 2009, București) a fost unul dintre cei mai importanți actori români.

Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie.
Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție.
Nu confundați cu Gheorghe Dincă.
Mai multe informații Date personale, Născut ...

A jucat în peste 70 de filme, în special în rolurile unor personaje negative, motiv pentru care Horațiu Mălăele l-a supranumit „cel mai mare «rău» al cinematografiei românești”.

Remove ads

Cariera

Debut

Gheorghe Dinică și-a manifestat interesul pentru actorie încă de tânăr, făcând parte din diferite trupe de teatru de amatori încă de la vârsta de 17 ani. În 1957 a intrat la Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică București la clasa profesoarei Dina Cocea. A absolvit în 1961, fiind deja apreciat încă de la prima sa urcare pe scenă, chiar din același an, și aceasta pentru rolul inspectorului Goole în piesa Inspectorul de poliție (An Inspector Calls). De atunci Dinică a jucat la cele mai importante teatre din România:

  • 1961-1967 Teatrul de Comedie, București
  • 1968-1969 Teatrul Bulandra, București
  • din 1972 Teatrul Național I. L. Caragiale, București

Debutul cinematografic l-a cunoscut în 1963, cu un rol în filmul "Străinul", adaptare cinematografică a romanului omonim, scris de Titus Popovici.

Roluri jucate

Gheorghe Dinică a fost un foarte popular actor, jucând în mare parte în producții românești. La fel ca actorul francez Alain Delon, Dinică a refuzat să joace în filme produse în Statele Unite.[necesită citare] În general din cauza aspectului său a fost distribuit în roluri negative, fie că ne referim la roluri de gangsteri autohtoni, în seria de filme cu comisarul Moldovan, regizată de Sergiu Nicolaescu, fie la roluri de parveniți, Pirgu din „Craii de Curtea veche” sau Stănică Rațiu în „Felix și Otilia”. Din acest motiv nu i s-a încredințat rolul de a recita poezii patriotice și ode închinate "Conducătorului iubit" în super-montările cu iz propagandistic din marele spectacol „Cîntarea României”.

Multe dintre rolurile sale rămân întipărite în memoria publicului, în special prin trăsăturile de caracter ale personajelor și prin replicile celebre. Printre cele mai importante roluri ale sale se numără:

  • Savu (în „Zidul” 1974) de Constantin Vaeni/ Paraipan (în „Un comisar acuză” - 1974) și („Revanșa”- 1978). Interpretarea liderului legionar Paraipan a intrat în istoria cinematografiei românești, ca de altfel toată seria filmelor cu comisarul Moldovan, regizate de Sergiu Nicolaescu.
  • Lăscărică („Cu mâinile curate”, 1972). Personajul Lăscărică a generat una dintre cele mai cunoscute replici dintr-un film românesc: Nu trage dom' Semaca! Sunt eu, Lăscărică!.[12]
Thumb
Gheorghe Dinică.
„Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană!”
„Vă e milă, v-am luat banii!”
„La banii tăi tu îți permiți să ai demnitate?”
  • Cadîr (Tache, Ianke și Cadîr), unul dintre cele mai apreciate roluri în teatru ale maestrului, care a jucat alături de Marin Moraru și Radu Beligan.
  • Grigorie Vulturesco („Aniela”, 2009), ultimul rol al actorului, care întruchipează un general în rezervă și erou al României de la începutul secolului XX.[13]

Gheorghe Dinică a colaborat atât în film, cât și pe scenă cu câțiva mari regizori români, printre numele cele mai importante se numără Sergiu Nicolaescu, Andrei Blaier, Mircea Danieliuc, Constantin Vaeni, Dan Pița, Lucian Pintilie, Mircea Drăgan, Șerban Marinescu, Nae Caranfil, Andrei Șerban, David Esrig etc.

Remove ads

Lista producțiilor artistice în care a jucat

Teatru

  • 1961 Inspectorul de poliție de John Boynton Priestley, regia Dina Cocea
  • 1961 Celebrul 702 regia Moni Ghelerter
  • 1961 Centrul înaintaș a murit în zori de Agustín Cuzzani
  • 1962 Švejk în al doilea război mondial de Bertolt Brecht, regia Lucian Giurchescu
  • 1962 Procesul domnului Caragiale de M. Ștefănescu, regia David Esrig
  • 1962 Pigulete plus cinci fete de Constanța Bratu
  • 1962 Nuntă la castel de S. Andras, regia L. Giurchescu
  • 1963 Umbra de Evgeny Lvovitch Schwartz (Evghenii Șvarț), regia D. Esrig
  • 1963 Casa inimilor sfărâmate de G. B. Shaw
  • 1964 Rinocerii de Eugène Ionesco, regia L. Giurchescu
  • 1964 Somnoroasa aventură de T. Mazilu, regia D.Cernescu
  • 1965 Troilus și Cresida de William Shakespeare, regia D. Esrig
  • 1966 Capul de rățoi de G. Ciprian, regia D. Esrig
  • 1967 Opinia publică de Aurel Baranga, regia A. Baranga
  • 1968 Sfântul de Eugen Barbu
  • 1968 Nepotul lui Rameau de Denis Diderot, regia D. Esrig
  • 1969 Moartea lui Danton de Georg Büchner, regia L. Ciulei
  • 1972 Un fluture pe lampă de Paul Everac, regia Horea Popescu
  • 1973 Trei frați gemeni venețieni de Aldo Matiuzzi Collalto, regia David Esrig
  • 1977 Romulus cel Mare de Friedrich Dürrenmatt, regia Sanda Manu
  • 1978 Gaițele de Alexandru Kirițescu, regia Horea Popescu
  • 1979 O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, regia Radu Beligan
  • 1980 Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, regia Grigore Gonța
  • 1982 Ploșnița de V. Maiakovski
  • 1984 Iubirile de-o viață de Platon Pardău, regia Sanda Manu
  • 1986 Ioneștii de Platon Pardău, regia Grigore Gonța
  • 1990 Cine are nevoie de teatru? de Timberlake Wertenbaker, regia Andrei Șerban
  • 1991 Noaptea regilor de William Shakespeare, regia Andrei Șerban
  • 1991 Merlin de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu
  • 1992 Livada de vișini de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban
  • 1997 Tehnica raiului de Mihai Ispirescu, regia Dan Micu
  • 1997 O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia Mihai Măniuțiu
  • 1998 Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia Ion Cojar
  • 1998 Cotletele de Bertrand Blier, regia Gelu Colceag
  • 1999 Numele trandafirului adaptare după Umberto Eco, regia Grigore Gonța
  • 2000 Și mai potoliți-l pe Eminescu de T.C. Popescu, regia Grigore Gonța
  • 2001 Take, Ianke și Cadâr de V.I.Popa, regia Grigore Gonța
  • 2003 Ultima oră de Mihail Sebastian, regia Anca Ovanez Doroșenco
  • 2006 Dansând pentru zeul păgân de Brian Friel, regia Lynne Parker
  • 2006 Incontestabila ipocrizie de Teodor Mazilu, regia Mihai Ionescu

Filme

Seriale TV

  • 1982 Lumini și umbre, serial, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu
  • 1984 Eroii n-au vârstă, serial
  • 2005 La Servici, serial
  • 2007 Gala, serial
  • 2008 Inimă de țigan, telenovelă
  • 2009 Regina, telenovela
  • 2009 Aniela, telenovela
  • Dublaj de voce, în cadrul seriei Povești cu Mac-Mac, în rolul lui Scrooge McDuck, în original vocea aparținându-i lui Alan Young (1998)

Teatru de televiziune

Muzică

Gheorghe Dinică a înregistrat mai multe CD-uri cu muzică de petrecere și romanțe. De altfel actorul cânta, uneori, în câteva localuri din București, cel mai celebru fiind „Șarpele roșu”, unde își petrecea timpul alături de prietenii săi, regretatul actor Ștefan Iordache și cântărețul Nelu Ploieșteanu, alături de care a jucat în filmul „Ticăloșii”.

  • Cântece de petrecere (2003)
  • Cântece de petrecere 2 (2003)
  • Romanțe (2004)
  • Parol că te iubesc (2006)
Remove ads

Aprecieri

Pentru activitatea sa deosebită, Gheorghe Dinică a fost distins cu numeroase premii, în special din partea Uniunii Cineaștilor din România, dar și din partea altor organizații, printre care:

Decorații

Adesea, critica l-a asemuit cu Robert De Niro, comparație de care Gheorghe Dinică nu se declara deloc încântat: „Ce legătură are Robert De Niro cu mine? Eu am studiat și jucat în România”, a menționat actorul.[necesită citare]

Viața personală

În 1996, după 60 de ani în care a fost „vagabond”, așa cum singur s-a intitulat în melodia sa, s-a căsătorit cu Gabriela Georgeta care i-a fost alături până la moarte. Despre soția sa spunea:

„E o femeie care are o relație clară cu viața și care a făcut ordine în dezordinea existenței mele.”

Gheorghe Dinică a decedat în data de 10 noiembrie 2009, ora 13:00, în urma unui stop cardiac sub ventilație, cu toate că timp de treizeci de minute s-au efectuat manevre de resuscitare. Gheorghe Dinică, în vârstă de 75 de ani, a fost diagnosticat cu disfuncție multiplă de organe, șoc septic, insuficiență cardio-respiratorie, insuficiență renală cronică acutizată, insuficiență respiratorie acută (bronhopneumonie), disfuncție digestivă, disfuncție hepatică etc. Maestrul era internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgențǎ București (Floreasca) din data de 22 octombrie 2009.[16]

Trupul neînsuflețit a fost adus pe 13 noiembrie în foaierul Teatrului Național din București și a fost înmormântat în aceeași zi, în cimitirul Bellu, pe Aleea Gheorghe Dinică, denumită astfel în semn de omagiu. S-a alăturat astfel colegilor de breaslă: Toma Caragiu, Amza Pellea, Colea Răutu, Ștefan Iordache, Nicu Constantin.

Remove ads

Note

Loading content...

Legături externe

Loading related searches...

Wikiwand - on

Seamless Wikipedia browsing. On steroids.

Remove ads