Geoagiu

Geoagiu (în maghiară Algyógy, în germană Gergesdorf) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitatea componentă Geoagiu (reședința), și din satele Aurel Vlaicu, Băcâia, Bozeș, Cigmău, Gelmar, Geoagiu-Băi, Homorod, Mermezeu-Văleni, Renghet și Văleni. Geoagiu are o populație de 5.049 locuitori.

Geoagiu
Algyógy Gergesdorf
—  oraș  —
Stemă
Geoagiu Geoagiu (România) Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°55′12″N 23°12′0″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Hunedoara
SIRUTA	89561
Atestare documentară	1291
Reședință	Geoagiu[*]​
Componență	Geoagiu[*]​ Aurel Vlaicu Băcâia Bozeș Cigmău Gelmar Geoagiu-Băi Homorod Mermezeu-Văleni Renghet Văleni
Guvernare
- Primar	Vasile Cărăguț[*]​[1] (PSD, 2016)
Suprafață
- Total	155,69 km²
Populație (2021)
- Total	5.087 locuitori
- Densitate	148 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	335400
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Geoagiu Poziția localității Geoagiu
Modifică date / text

Date geografice

Localitatea se află la punctul de vărsare a râului Geoagiu în Mureș.

Demografie

Componența etnică a orașului Geoagiu

     Români (75,62%)

     Romi (14,53%)

     Alte etnii (0,73%)

     Necunoscută (9,12%)

Componența confesională a orașului Geoagiu

     Ortodocși (77,65%)

     Greco-catolici (4,5%)

     Penticostali (3,54%)

     Creștini după evanghelie (1,87%)

     Alte religii (2,91%)

     Necunoscută (9,53%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Geoagiu se ridică la 5.087 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.294 de locuitori.^[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (75,62%), cu o minoritate de romi (14,53%), iar pentru 9,12% nu se cunoaște apartenența etnică.^[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,65%), cu minorități de greco-catolici (4,5%), penticostali (3,54%) și creștini după evanghelie (1,87%), iar pentru 9,53% nu se cunoaște apartenența confesională.^[4]

Politică și administrație

Orașul Geoagiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Vasile Cărăguț[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[5]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	8
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Puterii Umaniste	1

Monumente

• Capela romanică din Geoagiu, secolul al XI-lea
• Biserica „Sfântul Nicolae”, 1528
• Drumul Roman (sec. II, III) la NV de orașul Geoagiu

Istoric

Pe teritoriul actualei așezări s-a aflat localitatea daco-romană Germisara ^[6], denumită mai apoi "Thermae Dodonae".

Localitatea Geoagiu este atestată documentar din anul 1291, când a fost menționată sub numele de "Villa Gyog" într-un document care enumeră hotarele comunei Binținți.

Orașul are în componență și stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi.

Galerie de imagini

• 
  Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Geoagiu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Biserica reformată-calvină „Rotonda”
• 
  Biserica reformată-calvină „Rotonda”

Personalități

• Ioan Budai-Deleanu (1760 - 1820), scriitor, filolog, corifeu al Școlii Ardelene;
• Kocsárd Kún (1803 - 1895), pedagog și om de cultură, director al Liceului Reformat din Orăștie;
• Aurel Vlaicu (1882 - 1913), inginer, inventator și pionier al aviației;
• György Puskás (1911 - 2004), medic, profesor universitar.

Vezi și

• Castrul roman Germisara
• Biserica „Sf. Arhangheli” din Bozeș
• Biserica Sfinții Arhangheli din Băcâia
• Piemontul Munților Metaliferi - Vințu (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
3. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
5. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 2 noiembrie 2020.
6. Germisara dacă (în traducere: "izvor fierbinte", de la germi - fierbinte și sara - izvor), foste băi termale regale dacice, a devenit sub Romani "Thermae Germisara" sau "Germisara Cum Thermis". Decebal a depus ca ofrandă la Germisara o plăcuță de aur dedicată zeilor medicinei. Cercetările arheologice au descoperit urmele de zid ale castrului roman Germisara, datând din secolele II-III d.C., situat pe drumul ce lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum. Mărturii asupra activității romane în această zonă sunt “Drumul Romanilor”, urmele "thermelor" si statuile dedicate zeilor Aesculap, Hygeea, Jupiter, Hercules.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Geoagiu

• Cea mai veche biserică de piatră din România
• Tratament balnear Geoagiu Bai Arhivat în 19 ianuarie 2012, la Wayback Machine.