Balonul de Aur
From Wikipedia, the free encyclopedia
Balonul de Aur (franceză Ballon d'Or), denumit adesea și Premiul Fotbalistul Anului în Europa este o distincție anuală acordată în domeniul fotbalului de France Football. Premiul îi este înmânat jucătorului considerat a fi cel mai bun pe parcursul anului calendaristic anterior. Ideea premiului a venit din partea redactorului-șef al publicației France Football, care, în 1956, și-a invitat colegii să voteze cel mai bun jucător al anului în Europa. Câștigătorul primei ediții a fost Stanley Matthews, din partea grupării Blackpool[2]. Acesta a fost acordat din 1956, deși între 2010 și 2015 a fost încheiat un acord cu FIFA, iar premiul a fost temporar combinat cu Jucătorul Anului FIFA și cunoscut sub numele de Balonul de Aur FIFA.
Pentru premiul echivalent acordat celei mai bune fotbaliste, vedeți Balonul de Aur Feminin.
| Balonul de Aur | |||
 Balonul de Aur 2023 | |||
.jpg) Trofeul Balonului de Aur. | |||
| Prezentat de | France Football[1]  | ||
|---|---|---|---|
| Deținut actual de |  Rodri(1) | ||
| Site oficial | francefootball.fr | ||
| Repere | |||
| Cele mai multe premii |  Lionel Messi(8) | ||
| Cele mai multe nominalizări |  Cristiano Ronaldo(18) | ||
| Cronologie | |||
| |||
Modifică text  | |||
La început, jurnaliștii puteau vota doar jucători europeni care evoluau pentru cluburile europene, fapt ce făcea neeligibili jucători precum Diego Maradona și Pelé[3]. În 1995, o modificare adusă regulamentului a permis și jucătorilor non-europeni care evoluează pentru cluburi de pe continent să fie avuți în vedere. Primul laureat non-european care a beneficiat de această modificare a fost George Weah (Milan)[4]. Schimbări au fost aduse și în 2007, toți jucătorii devenind eligibili, indiferent de naționalitatea sau clubul la care evoluau. Tot atunci a suferit modificări și numărul jurnaliștilor care aveau drept de vot, de la 52 de jurnaliști europeni în 2006, la 96 din întreaga lume[5].
De-a lungul istoriei, argentinianul Lionel Messi a primit cele mai multe Baloane de Aur, opt, fiind urmat de portughezul Cristiano Ronaldo cu cinci. Trei jucători au primit trofeul de câte trei ori: Johan Cruijff, Michel Platini și Marco van Basten. Ronaldo a fost primul fotbalist brazilian care a primit distincția (1997), odată ce regula privind cetățenia a fost înlăturată[4]. Germanii și francezii au fost cei mai prolifici în ceea ce privește acest trofeu: cinci jucători și șapte premii. Clubul spaniol Real Madrid a avut parte de cei mai mulți câștigători: opt jucători și douăsprezece premii acordate jucătorilor ce evoluau pentru aceste cluburi[6] Cel mai recent laureat al Balonului de Aur este Rodri, jucător spaniol care evoluează pentru Manchester City.
Câștigători
Statistici
După jucător
| Fotbalist | 1 | 2 | 3 |
|---|---|---|---|
| Lionel Messi[note 5] |
8 (2009, 2010, 2011, 2012, 2015, 2019, 2021, 2023) | 5 (2008, 2013, 2014, 2016, 2017) | 1 (2007) |
| Cristiano Ronaldo[note 6] |
5 (2008, 2013, 2014, 2016, 2017) | 6 (2007, 2009, 2011, 2012, 2015, 2018) | 1 (2019) |
 Michel Platini |
3 (1983, 1984, 1985) | — | 2 (1977, 1980) |
 Johan Cruyff |
3 (1971, 1973, 1974) | — | 1 (1975) |
| Marco van Basten |
3 (1988, 1989, 1992) | — | — |
 Franz Beckenbauer |
2 (1972, 1976) | 2 (1974, 1975) | 1 (1966) |
 Ronaldo |
2 (1997, 2002) | 1 (1996) | 1 (1998) |
 Alfredo Di Stéfano |
2 (1957, 1959) | 1 (1956) | — |
 Kevin Keegan |
2 (1978, 1979) | 1 (1977) | — |
| Karl-Heinz Rummenigge |
2 (1980, 1981) | 1 (1979) | — |
| Luis Suárez |
1 (1960) | 2 (1961, 1964) | 1 (1965) |
| Eusébio |
1 (1965) | 2 (1962, 1966) | — |
| Bobby Charlton |
1 (1966) | 2 (1967, 1968) | — |
| Raymond Kopa |
1 (1958) | 1 (1959) | 2 (1956, 1957) |
| Gerd Müller |
1 (1970) | 1 (1972) | 2 (1969, 1973) |
| Zinedine Zidane |
1 (1998) | 1 (2000) | 1 (1997) |
 Gianni Rivera |
1 (1969) | 1 (1963) | — |
| Ruud Gullit |
1 (1987) | 1 (1988) | — |
| Lothar Matthäus |
1 (1990) | 1 (1991) | — |
| Roberto Baggio |
1 (1993) | 1 (1994) | — |
 Hristo Stoicikov |
1 (1994) | 1 (1992) | — |
 Andrei Șevcenko |
1 (2004) | — | 2 (1999, 2000) |
 George Best |
1 (1968) | — | 1 (1971) |
 Allan Simonsen |
1 (1977) | — | 1 (1983) |
| Ronaldinho |
1 (2005) | — | 1 (2004) |
 Flórián Albert |
1 (1967) | — | — |
| Jean-Pierre Papin |
1 (1991) | — | — |
 George Weah |
1 (1995) | — | — |
| Matthias Sammer |
1 (1996) | — | — |
| Rivaldo |
1 (1999) | — | — |
| Luís Figo |
1 (2000) | — | — |
| Michael Owen |
1 (2001) | — | — |
 Pavel Nedvěd |
1 (2003) | — | — |
| Fabio Cannavaro |
1 (2006) | — | — |
| Kaká |
1 (2007) | — | — |
 Luka Modrić |
1 (2018) | — | — |
| Karim Benzema |
1 (2022) | — | — |
| Rodri |
1 (2024) | — | — |
Cei mai tineri câștigători
Jucător |
Vârstă | |
|---|---|---|
| 1 | Ronaldo |
21 de ani și 3 luni |
| 2 | Michael Owen |
21 de ani și 11 luni |
| 3 | Lionel Messi |
22 de ani și 5 luni |
| 4 | George Best |
22 de ani și 6 luni |
| 5 | Oleg Blohin |
23 de ani și o lună |
După țară
| Țara | Jucători | Total |
|---|---|---|
 Argentina |
1 | 8 |
 Germania |
5 | 7 |
.svg){kind=small} Franța |
5 | 7 |
 Țările de Jos |
3 | 7 |
 Portugalia |
3 | 7 |
 Italia |
5 | 5 |
 Brazilia |
4 | 5 |
 Anglia |
4 | 5 |
 Spania |
3 | 4 |
 Uniunea Sovietică |
3 | 3 |
 Cehia |
2 | 2 |
 Bulgaria |
1 | 1 |
| Danemarca |
1 | 1 |
 Ungaria |
1 | 1 |
 Liberia |
1 | 1 |
 Irlanda de Nord |
1 | 1 |
 Scoția |
1 | 1 |
 Ucraina |
1 | 1 |
 Croația |
1 | 1 |
După club
| Club | Jucători | Total |
|---|---|---|
| Real Madrid |
8 | 12 |
| Barcelona |
6 | 12 |
| Juventus FC |
6 | 8 |
| Milan |
6 | 8 |
| Bayern München |
3 | 5 |
| Manchester United |
4 | 4 |
| Dinamo Kiev |
2 | 2 |
| Internazionale |
2 | 2 |
| Hamburg |
1 | 2 |
| Paris Saint-Germain |
1 | 2 |
| Ajax |
1 | 1 |
| Benfica |
1 | 1 |
| Blackpool |
1 | 1 |
| Borussia Dortmund |
1 | 1 |
| Borussia Mönchengladbach |
1 | 1 |
| Dukla Praga |
1 | 1 |
 Dinamo Moscova |
1 | 1 |
| Ferencváros |
1 | 1 |
| Liverpool |
1 | 1 |
| Marseille |
1 | 1 |
| Manchester City |
1 | 1 |
Note
A. ab În ciuda faptului că s-a născut în Argentina, Alfredo di Stefano a căpătat cetățenie spaniolă în 1956, evoluând apoi pentru naționala de fotbal a Spaniei.[9]
B. ^ În ciuda faptului că s-a născut în Argentina, Omar Sivori a căpătat cetățenie italiană în 1961, evoluând apoi pentru naționala de fotbal a Italiei.[10]
C. ^ Johan Cruijff s-a transferat la Barcelona de la Ajax la mijlocul lui 1973.[11]
D. ^ Ruud Gullit s-a transferat la Milan de la PSV Eindhoven la mijlocul lui 1987.[12]
E. ^ George Weah s-a transferat la Milan de la Paris Saint-Germain la mijlocul lui 1995.[13]
F. ^ Ronaldo s-a transferat la Internazionale de la Barcelona la mijlocul lui 1997.[14]
G. ^ Luís Figo s-a transferat la Real Madrid de la Barcelona la mijlocul lui 2000.[15]
H. ^ Ronaldo s-a transferat la Real Madrid de la Internazionale la mijlocul lui 2002.[16]
I. Fabio Cannavaro s-a transferat la Real Madrid de la Juventus la mijlocul lui 2006.[17]
Referințe
Vezi și
Legături externe
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.