Ferdinand al III-lea al Sfântului Imperiu Roman

Ferdinand al III-lea (n. 13 iulie 1608, Graz, Monarhia Habsburgică – d. 2 aprilie 1657, Viena, Monarhia Habsburgică) a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1637 și 1657, rege al Ungariei, rege al Boemiei, arhiduce al Austriei.^[14]

Ferdinand al III-lea
Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Rege al Ungariei, Rege al Bohemiei, Arhiduce de Austria
Date personale
Născut	13 iulie 1608[1][2][3][4][5] Graz, Monarhia Habsburgică[6][7]
Decedat	2 aprilie 1657 (48 de ani)[1][2][3][4][5] Viena, Monarhia Habsburgică[8][6]
Înmormântat	Cripta Capucinilor din Viena
Părinți	Ferdinand al II-lea Maria Anna de Bavaria (1574–1616)
Frați și surori	Cecilia Renata de Austria Arhiducesa Maria Anna de Austria Ioan carol de Austria[*]​ Leopold Wilhelm de Austria
Căsătorit cu	Maria Anna a Spaniei (1631–1646) Maria Leopoldine de Austria (1648–1649) Eleonora Gonzaga (1651–1657)
Copii	Ferdinand al IV-lea, Rege al Romanilor Mariana de Austria Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[9] Carol Iosif al Austriei[*]​ Eleonora Maria Josefa de Austria[10] Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria Philip August von Habsburg[*][[Philip August von Habsburg ((1637-1639))|​]][11] Maximilian Thomas Erzherzog von Österreich[*][[Maximilian Thomas Erzherzog von Österreich ((1638-1639))|​]][11] Marie von Habsburg[*][[Marie von Habsburg ((1646-1646))|​]][11] Theresia Maria Josefa von Habsburg[*][[Theresia Maria Josefa von Habsburg ((1652-1653))|​]][11]
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	compozitor monarh
Locul desfășurării activității	Graz[12] Praga[12] Viena[12]
Limbi vorbite	limba latină[13]
Apartenență nobiliară
Titluri	conte
Familie nobiliară	Casa de Habsburg
Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Rege al Ungariei, Rege al Bohemiei, Arhiduce de Austria
Domnie	1637-1657
Predecesor	Ferdinand II
Succesor	Leopold I
Semnătură
Modifică date / text

Motto: Justitia et pieta („cu dreptate și pietate”).^[15]

Biografie

Ferdinand s-a născut la Graz ca cel mai mare fiu al împăratului Ferdinand al II-lea și al primei sale soții, Maria Anna de Bavaria. Educat de iezuiți,el a devenit rege al Ungariei în 1625, rege al Boemiei în 1627 și Arhiduce de Austria în 1621.

În 1627 Ferdinand și-a îmbunătățit autoritatea și a stabilit un precedent juridic important și militar prin emiterea unei Ordonanțe revizuite care a lipsit moșiile din Boemia de dreptul lor de a ridica soldați, rezervând această putere numai pentru monarh.^[16]

După ce a fost ales rege romano-german în 1636, Ferdinand i-a succedat tatălui său ca împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1637. A sperat să poată face pace în curând cu Franța și Suedia dar războiul a durat pentru încă 11 ani, terminându-se cu Pacea de la Westfalia (Tratatul de la Münster cu Franța, Tratatul de Osnabrück cu Suedia) în 1648.

Căsătorie și copii

La 20 februarie 1631 Ferdinand al III-lea s-a căsătorit cu prima lui soție, Arhiducesa Maria Anna a Spaniei, fiica mai mică a regelui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaretei de Austria. Mama Mariei Anna era sora tatălui lui Ferdinand iar astfel cei doi erau verișori primari. Cuplul a avut șase copii:

• Ferdinand al IV-lea, rege romano-german (8 septembrie 1633 – 9 iulie 1654);
• Maria Anna "Mariana", Arhiducesă de Austria (22 decembrie 1634 – 16 mai 1696) căsătorită cu unchiul matern Filip al IV-lea al Spaniei;
• Filip August, arhiduce de Austria (15 iulie 1637 – 22 iunie 1639);
• Maximilian Thomas, arhiduce de Austria (21 decembrie 1638 – 29 iunie 1639);
• Leopold I, împărat al Sfântului Imperiu Roman (9 iunie 1640 – 5 mai 1705);
• Maria, arhiducesă de Austria (13 mai 1646).

În 1648 Ferdinand al III-lea s-a căsătorit la Linz cu a doua soție, Maria Leopoldine de Austria, fiica lui Leopold al V-lea, arhiduce de Austria și Claudia de Medici. Cei doi erau veri primari fiind nepoți pe linie masculină ai arhiducelui Carol al II-lea și a arhiducesei Maria Ana de Bavaria. Au avut un singur fiu:

• Carol Iosif, arhiduce de Austria (7 august 1649 – 27 ianuarie 1664), Mare Maestru al Cavalerilor Teutoni din 1662 până la moartea sa.

În 1651 Ferdinand al III-lea s-a căsătorit cu a treia soție, Eleonora Gonzaga, fiica lui Carol al IV-lea Gonzaga, duce de Rethel. Cuplul a avut patru copii:

• Theresia Maria Josefa, arhiducesă de Austria (27 martie 1652 – 26 iulie 1653);
• Eleonora Maria de Austria (21 mai 1653 – 17 decembrie 1697), s-a căsătorit prima dată cu Mihail Korybut Wiśniowiecki, rege al Poloniei, apoi cu Charles Léopold, Duce de Lorena;
• Maria Anna Josepha de Austria (30 decembrie 1654 – 4 aprilie 1689), s-a căsătorit cu Johann Wilhelm, Elector Palatin;
• Ferdinand Josef Alois, Arhiduce de Austria (11 februarie 1657 – 16 iunie 1658).

Note

1. Ferdinand III, Discogs, accesat în 9 octombrie 2017
2. Ferdinand III, Holy Roman Emperor, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
3. Ferdinand III., Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]]
4. Ferdinand III, Ferdinand III (Emperor)[*][[Ferdinand III (Emperor) (encyclopedia article)|​]] |access-date= necesită |url= (ajutor)
5. Ferdinand III., Opća i nacionalna enciklopedija
6. Habsburg, Ferdinand III. (deutscher Kaiser) (BLKÖ)[*][[Habsburg, Ferdinand III. (deutscher Kaiser) (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 6, p. 188))|​]] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
7. „Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 11 decembrie 2014
8. „Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 31 decembrie 2014
9. Union List of Artist Names, 26 noiembrie 2014, accesat în 22 mai 2021
10. Wiśniowieccy : monografia rodu[*][[Wiśniowieccy : monografia rodu |​]], p. 293 Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
11. The Peerage
12. RKDartists, accesat în 23 septembrie 2022
13. CONOR.SI[*]​ Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
14. Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5, p. 552.
15. Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3, p. 112.
16. Rothenburg, G. The Army of Francis Joseph. West Lafayette: Purdue University Press, 1976. p 3.

Bibliografie

• Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5.
• Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3.