Elena Postică

Elena Postică (n. 2 septembrie 1954) este un istoric din Republica Moldova, originară din Lăpușna, raionul Hâncești.

Elena Postică
Date personale
Născută	2 septembrie 1954 (70 de ani) Lăpușna, Hîncești
Cetățenie	România
Ocupație	istoric
Limbi vorbite	limba română[1]
Membră a Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova
Deținător actual
Funcție asumată 14 ianuarie 2010
Alma mater	Universitatea de Stat din Moldova
Modifică date / text

A publicat peste 30 de studii și articole științifice, abordând în special temele aflate sub interdicție în perioada sovietică, precum situația din Basarabia din primele luni după Unirea din 1918, destinele deputaților Sfatului Țării, represiunile staliniste, rezistența antisovietică din anii postbelici etc.

Studii, edicație, activitate profesională

A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Istorie (1976); și-a scris doctoratul la Institutul de Istorie al ASM; doctor în istorie (1998); șefă a secției Istorie contemporană la Muzeul Național de Istorie a Moldovei (1989-2006); director-adjunct la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Chișinău (din 2006); membru al Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova (2010); decorată de către președintele Republicii Moldova cu medalia "Meritul Civic" (2004) și titlul onorific "Om emerit" (2010)^[2].

Bibliografie selectivă

• Elena Postică (coordonator și coautor), Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist, vol. I, Chișinău, 1999, 465 p.; vol. II, 2001, 463 p.; vol. III, 2003, 465 p.; vol. IV, 2005, 438 p.
• Elena Postică, Rezistența antisovietică în Basarabia. 1944-1950, Stiința, Chișinău 1997
• Elena Postică (editor), Impactul Trecutului Totalitar Asupra Noilor Democrații Din Europa Centrală și de Est: Simpozion Internațional Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, 1-2 iulie 1999 (The Impact of the Totalitarian past upon the New Democracies ), Chișinău, Ed. ARC, 1999
• Elena Postică, Războiul informațional împotriva Republicii Moldova. Cazul diferendului transnistrean, în Tyragetia, 2002, p. 237-250.
• Elena Postică, Deputați ai Sfatului Țării represați în 1940, în Cugetul, 1, 1998, p. 92-98.
• Elena Postică, Grupuri de rezistență pe teritoriul Basarabiei. Uniunea Democratică a Libertății, în Arhivele Totalitarismului, 15-16, 1997, 2-3, p. 66-77.
• Elena Postică, Rezistența antisovietică în Basarabia (1944-1950), în Destin Românesc, 1997, 2, p. 99-109.
• Elena Postică, Rezistența anticomunistă în Basarabia. Partidul Libertății, în Destin Românesc, 1996, 3, p. 89-99.
• Elena Postică, Organizații de rezistență în Basarabia postbelică (1944-1950), în Revista de Istorie a Moldovei, 1996, 4, p. 43-55.
• Ion Țurcanu, Elena Postică, Veronica Boldișăor, Lupta antisovietică și anticomunistă a grupului lui Filimon Bodiu, în Literatura și Arta, 1995, 6 iulie
• Elena Postică, "Armata Neagră". Organizație patriotică de rezistență sau "bandă teroristă antisovietică", Țara, 1995, 10 ianuarie [= în Destin Românesc, 1996, 4, p. 73-84]
• Elena Postică, "Partidul Libertății": reafirmarea ideii naționale, în Țara, 1995, 1-5 decembrie
• Elena Postică, "Sabia dreptății", în Țara, 1995, 19, 26 ianuarie
• Elena Postică, "Uniunea Democratică a Libertății" în Țara, 1995, 22 martie
• Elena Postică, Contribuții la cercetarea activității administrației românești din Basarabia în primele luni de la Marea Unire, în Anuarul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, 1992, p. 208-213.

Legături externe

• The memorial of the victims of communism
• Memoria neamului

1. IdRef, accesat în 6 martie 2020
2. Calendar Național, Ed. Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2019