Elena Postică (n. 2 septembrie 1954) este un istoric din Republica Moldova, originară din Lăpușna, raionul Hâncești.
| Elena Postică | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (70 de ani)
Lăpușna, Hîncești |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | istoric |
| Limbi vorbite | limba română[1] |
| Membră a Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată 14 ianuarie 2010 | |
| Alma mater | Universitatea de Stat din Moldova |
Modifică date / text  | |
A publicat peste 30 de studii și articole științifice, abordând în special temele aflate sub interdicție în perioada sovietică, precum situația din Basarabia din primele luni după Unirea din 1918, destinele deputaților Sfatului Țării, represiunile staliniste, rezistența antisovietică din anii postbelici etc.
A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Istorie (1976); și-a scris doctoratul la Institutul de Istorie al ASM; doctor în istorie (1998); șefă a secției Istorie contemporană la Muzeul Național de Istorie a Moldovei (1989-2006); director-adjunct la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a Moldovei, Chișinău (din 2006); membru al Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova (2010); decorată de către președintele Republicii Moldova cu medalia "Meritul Civic" (2004) și titlul onorific "Om emerit" (2010)[2].
- Elena Postică (coordonator și coautor), Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist, vol. I, Chișinău, 1999, 465 p.; vol. II, 2001, 463 p.; vol. III, 2003, 465 p.; vol. IV, 2005, 438 p.
- Elena Postică, Rezistența antisovietică în Basarabia. 1944-1950, Stiința, Chișinău 1997
- Elena Postică (editor), Impactul Trecutului Totalitar Asupra Noilor Democrații Din Europa Centrală și de Est: Simpozion Internațional Sala Albastră a Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, 1-2 iulie 1999 (The Impact of the Totalitarian past upon the New Democracies ), Chișinău, Ed. ARC, 1999
- Elena Postică, Războiul informațional împotriva Republicii Moldova. Cazul diferendului transnistrean, în Tyragetia, 2002, p. 237-250.
- Elena Postică, Deputați ai Sfatului Țării represați în 1940, în Cugetul, 1, 1998, p. 92-98.
- Elena Postică, Grupuri de rezistență pe teritoriul Basarabiei. Uniunea Democratică a Libertății, în Arhivele Totalitarismului, 15-16, 1997, 2-3, p. 66-77.
- Elena Postică, Rezistența antisovietică în Basarabia (1944-1950), în Destin Românesc, 1997, 2, p. 99-109.
- Elena Postică, Rezistența anticomunistă în Basarabia. Partidul Libertății, în Destin Românesc, 1996, 3, p. 89-99.
- Elena Postică, Organizații de rezistență în Basarabia postbelică (1944-1950), în Revista de Istorie a Moldovei, 1996, 4, p. 43-55.
- Ion Țurcanu, Elena Postică, Veronica Boldișăor, Lupta antisovietică și anticomunistă a grupului lui Filimon Bodiu, în Literatura și Arta, 1995, 6 iulie
- Elena Postică, "Armata Neagră". Organizație patriotică de rezistență sau "bandă teroristă antisovietică", Țara, 1995, 10 ianuarie [= în Destin Românesc, 1996, 4, p. 73-84]
- Elena Postică, "Partidul Libertății": reafirmarea ideii naționale, în Țara, 1995, 1-5 decembrie
- Elena Postică, "Sabia dreptății", în Țara, 1995, 19, 26 ianuarie
- Elena Postică, "Uniunea Democratică a Libertății" în Țara, 1995, 22 martie
- Elena Postică, Contribuții la cercetarea activității administrației românești din Basarabia în primele luni de la Marea Unire, în Anuarul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Chișinău, 1992, p. 208-213.
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
