Rețeaua rutieră din România

Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale care asigură legătura capitalei țării cu orașele reședințe ale județelor, legăturile între acestea, precum și cu țările vecine, și pot fi: autostrăzi; drumuri expres; drumuri naționale europene (E); drumuri naționale principale și drumuri naționale secundare.

Rețeaua rutieră a României (25 octombrie 2007)

Calitatea drumurilor rutiere din Romania (2020)

Autostrăzi și drumurile naționale în România sunt administrate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere prin Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) ce au în subordine un număr total de 44 Secții de Drumuri Naționale (SDN), acestea fiind organizate la rândul lor în 316 districte de drumuri care administrează sectoare de drumuri în lungime medie de 50 km.^[1]

Statistici

Cele șapte Direcții Regionale de Drumuri și Poduri sunt: Iași, București, Cluj, Timișoara, Craiova, Brașov și Constanța.

DRDP	Lungimea drumurilor (km)	Nr. poduri	DRDP	Lungimea drumurilor (km)	Nr. poduri
Iași	3.402	804	Craiova	1.953	495
București	2.735	516	Brașov	1.823	445
Cluj	2.395	489	Constanța	1.758	179
Timișoara	1.996	446	Total	16.062	3.374

Autostrăzi

Articol principal: Autostrăzi în România

Definite cu A, urmat de un număr. Din 28 iulie 2022, România avea aproximativ 981 km de autostradă.^[2]

Nr.	Traseu	În folosință	Planificat	Operațional
A1	București–Pitești–Sibiu–Deva–Timișoara–Arad–Nădlac	428 km	573 km	București–Pitești (Bascov); Sibiu (Șelimbăr)–Holdea; Traian Vuia–Nădlac
A2	București–Constanța (Valu lui Traian)	203 km	203 km	București–Constanța (Valu lui Traian)
A3	București-Ploiesti si Brașov-Tg. Mures-Cluj West (Gilau)–Oradea (Borș)	136,4 km	477 Km	București (Crețuleasca)–Ploiești (Bărcănești); Câmpia Turzii–Cluj-Napoca (Nădășelu)
A4	Ovidiu–Agigea (ocolire Constanța)	22 km	22 km	Ovidiu–Agigea (ocolire Constanța)
A6	Lugoj (Balinț)–Calafat	11 km	260 km	Balinț–Lugoj
A10	Sebeș–Turda	70km	70 km	Sebes–Turda
A11	Arad–Oradea	3 km	118 km	Arad (A1, centura)–DN7

Autostrăzi propuse în România (17 noiembrie 2010)

Starea autostrăzilor în România (februarie 2022)

Tarife de utilizare

Pentru autostrăzile și drumurile naționale din România, dreptul de circulație se plătește în orice subunitate CNADNR, la Poșta Română sau în mai multe benzinării și firme distribuitoare.^[3]

Tarifele în euro de utilizare a drumurilor naționale din România[4]
Tip autovehicul	1 zi	7 zile	30 zile	90 zile	1 an
Autoturisme	−	3	7	13	28
Transport persoane între 9 – 23 locuri pe scaune (inclusiv șoferul)	4	20	52	120	320
Transport persoane peste 23 locuri pe scaune (inclusiv șoferul)	7	35	91	210	560
Transport marfă cu MTMA între 0 – 3,5 tone	−	6	16	36	96
Transport marfă cu MTMA între 3,51 – 7,5 tone	4	20	52	120	320
Transport marfă cu MTMA între 7,51 – 12 tone	7	35	91	210	560
Transport marfă cu MTMA de 12 tone – până la 3 axe inclusiv	9	45	117	270	720
Transport marfă cu MTMA de 12 tone – minim 4 axe	11	55	143	374	1210

Sumele provenite din despagubiri se fac venituri extra bugetare ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) și reprezintă o sumă egală cu tariful pe un an, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă. Amenzile vor fi între 250 lei și 500 de lei pentru autoturisme, între 750 lei și 1.200 lei pentru vehiculele cu masa maximă de 3,5 tone și poate merge până la 4.500 de lei pentru camioanele cu masa de minim 12 tone și patru axe.

Drumuri europene

Articol principal: Drumuri europene în România

În România unele din drumurile naționale fac parte din Drumurile Europene. Drumurile Europene care trec prin România sunt: E58; E60; E68; E70; E79; E81; E85; E87 (Clasa A); E574; E576; E577; E578; E581; E583; E584; E671; E673; E675; E771 (clasa B).

În anul 1985 media zilnică anuală a autovehiculelor care circulau pe drumurile naționale era de 2.421, iar în anul 2010 numărul acestora s-a dublat la 4.957. Prognozele arată că până în anul 2025 numărul autovehiculelor care se vor deplasa pe drumurile României ar putea crește până la 8.974.^[5]

În anul 2010 înregistrarea circulației pe rețeaua de drumuri publice s-a realizat prin 943 de posturi de înregistrare pe drumurile naționale, 2.202 pe drumurile județene și 184 pe drumurile comunale.^[6]

Drumuri naționale

Vezi și: Lista drumurilor naționale din România

Șapte Drumuri Naționale cu un număr care pornesc din București într-o distribuție radială. Totuși, datorită poziției Bucureștiului în partea de Sud-Est a țării, sistemul de numerotare al drumurilor nu este reprezentativ după importanța acestora.

Vezi și

• Transporturile în România
• Evoluția construcției de autostrăzi în țările europene