Remove ads
Depresiunea Cașin (în maghiară Kászoni-medence), numită și Depresiunea Cașinul Nou[1] sau Depresiunea Plăieși[2] este o depresiune intramontană[3] din estul Transilvaniei, România, situată în Carpații Orientali în extremitatea sud-estică a județului Harghita, la limita cu județul Covasna.[4]
Nu confundați cu Depresiunea Tazlău-Cașin.
| Depresiunea Cașin | |
 Imagine spre rama montană a depresiunii: în centru Biserica romano-catolică din Plăieșii de Jos | |
| Nume alternativ | Depresiunea Cașinul Nou Depresiunea Plăieși |
|---|---|
| Localizare | Județul Harghita, România |
| Limite | Munții Ciucului la est, nord și vest Munții Bodoc la sud |
| Coordonate | 46°13′29.39″N 26°5′54.39″E |
| Suprafață | 50 km2 |
| Vârsta | Paleocen - Pliocen |
| Roci | Gresii paleocene dure ale flișului extern Roci marno-argiloase ale pânzei de Audia |
| Tip | Tectono-erozivă |
| Ax hidrografic | Râul Cașin |
| Căi principale de comunicație |  DN11B Cozmeni–pasul Cașin–Cașinul Nou–Târgu Secuiesc |
| Localități principale | Comuna Plăieșii de Jos |
| Caracteristici | Lungime: circa 15 km Lățime maximă: aproape 10 km Formă: ovală, alungită pe direcția nord-sud |
Modifică date / text  | |
Coborând din Pasul Pasul Nyerges (Cașin) spre stânga, se ajunge la Cașinul Nou...
..și se iese apoi pe la sud, prin pasul de vale Cătrușa
Remove ads
Este de origini tectonică și de acumulare[5] (erozivă),[2] fiind situată la limita de contact tectonic dintre zona flișului cretacic cu zona flișului paleogen.[6] Astfel, succesiv eroziunii diferențiale desfășurată la zona de contact dintre gresiile paleocene dure ale flișului extern și rocile marno-argiloase ale pânzei de Audia, în pliocen a avut loc formarea bazinetului depresionar ca efect al unor fenomene tectonice.[3]
Caşinul Nou, venind dinspre Plăieşii de Jos
Compartimentul depresionar aparține de Munții Ciucului[7] și este limitat la est, nord și vest de către sectorul sud-vestic al acestora, iar la sud de către Munții Bodoc,[1] spre care face trecerea la sud de Pasul Cașin. În sud-estul Munților Ciucului, acesta de asemenea realizează trecerea spre Munții Nemira.[3] Din punctul de vedere al Prof. Dr. Irina Ungureanu, Munții Oituzului trebuiesc însă diferențiați distinct de Munții Ciucului, astfel că aceasta consideră că depresiunea este dominată de Munții Oituzului.[8]
Depresiunea este drenată de râul Cașin,[6] afluent de dreapta al Râului Negru,[2] prin bazinul său hidrografic superior.[6]
Compartimentul depresionar se desfășoară pe o lungime de circa 15 km, din apropierea văii Uzului până în aval de Iacobeni, având o lățime maximă de aproape 10 km.[3] Forma sa este ovală, alungită pe direcția nord - sud[5] și suprafața de circa 50 de km2.[9] Relieful său are aspect colinar,[3] de sculptură și de acumulare.[9] Înălțimile variază de la 640—650 m în axul depresiunii, pînă la 900—950 m la nivelul ramelor vestică, nordică și estică.[3] (altitudinea medie fiind de 730 m).[5] Înclinarea versanților este slabă, văile sunt largi și frecvent însoțite de terase.[3]
Remove ads
Băile Caşin: izvorul Kossuth, aici în anul 1906
Principala sa arteră hidrografică este râul Cașin,[5] iar de-a lungul depresiunii, spre valea acestuia, largă și parțial înmlăștinită, se îndreaptă numeroși afluenți de mici dimensiuni.[10] Un relif interesant se întâlnește pe Valea Despletită, afluent de dreapta al Cașinului. Aici meandrele sunt adâncite și foarte de dezvoltate, de unde apare si numele.[9]
Peisaj din Băile Caşin din anul 1900
Zona fiind situată la nivelul aureolei mofetice a Carpaților Orientali,[11] pe unele dintre văile sale afluente precum valea Repatului sau a Borvizului se întâlnesc izvoare de apă minerală, cum este cel de la Perla Cașinului[1] de pe pârâul Vinului (afluent al Borviului).[10] Majoritatea izvoarelor minerale sunt situate în partea estică a depresiunii.[9] În compartimentul depresionar apar astfel izvoarele cu cele mai mari mineralizații și debite constante din Munții Ciucului,[10] în zona Cașin-Iacobeni găsindu-se dispersate ape minerale carbonatate, cloro-sodice și sulfuroase, de-a lungul a trei linii de izvoare hidro-minerale cu direcția nord-sud:[12]
- izvoare carbogazoase: Piatra Albă, Repat și pârâul Cașin
- izvoare sulfuroase: Piatra Albă, Repat și Dobai
- izvoarele clorosodice, calcice și magneziene: valea Gheorchianoșul Mic, Gheorchianoșul Mare și pârâul Scroafei
Temperatura apei acestora variază între 7-90 de grade Celsius, cele mai importante izvoare aflându-se la Piatra Albă, Repat, Băile Cașin și Iacobeni.[12]
Prezintă un climat de adăpost, cu puține inversiuni termice[2] și precipitații bogate.
Pe valea Caşinului la nord de Cătruşa la limita dintre judeţele Harghita şi Covasna, cu obiectivul spre sud
Remove ads
Localitățile din depresiune sunt Plăieșii de Sus, Plăieșii de Jos și Iacobeni, Cașinu Nou [13]
Este traversată de către DN11B Cozmeni–pasul Cașin (sau Nyerges, 870 m altitudine)–Cașinul Nou–Târgu Secuiesc, care o leagă spre nord-est de Depresiunea Ciucului prin Pasul Cașin[1] și spre sud de Depresiunea Târgu Secuiesc[14] prin pasul de vale Cătrușa.[9]
Se îmbuteliază doar apa a două izvoare bicarbonatate calcice, sodice, cu conținut de iod și litiu de la Băile Cașin, sub denumirea Perla Cașinului (Salutaris).[12] Utilizarea cu scop terapeutic a apelor minerale ale izvoareleor „Salutaris”, „Perla Cașinului”, „Scaunul Roșu” și „Plăieși” este consemnată încă din secolul XVIII. Ca efect însă al concurenței Tușnadului și a lipsei unor căi de comunicație moderne, diverse proiecte de amenajare a unei stațiuni balneoclimatice nu au mai fost finalizate cu succes.[15]
Pe valea Caşinului: spre Pasul Cătruşa venind dinspre Târgu Secuiesc
pe valea Caşinului înainte de ieșirea din depresiune, cu obiectivul spre Caşinul Nou
Coborând dinspre Plăieșii de Jos spre Cașinul Nou
Centrul depresiunii: cu obiectivul spre sud-vest
Ieșirea din Plăieșii de Jos, spre Cașinul Nou
Remove ads
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
Remove ads