demență provocată de îmbătrânire care se manifestă în domeniul capacităților emoționale, cognitive și sociale From Wikipedia, the free encyclopedia
Demența este o categorie largă de boli cerebrale care cauzează o scădere pe termen lung și adesea graduală a memoriei și a capacității de a gândi, afectând modul de desfășurare a activităților uzuale de zi cu zi.[3] Problemele emoționale, dificultățile de comunicare și scăderea voinței sunt alte simptome comune ale bolii.[3][4] Nivelul de luciditate al unei persoane nu este, de obicei, afectat.[3] Diagnosticarea demenței impune schimbarea obiceiurilor mentale ale unei persoane și o reducere mai mare a acestora decât în cazul îmbătrânirii.[3][5] Aceste boli au, de asemenea, un efect semnificativ asupra persoanelor care îi îngrijesc pe bolnavi.[3]
Demență senilă | |
Specialitate | psihiatrie neurologie |
---|---|
Clasificare și resurse externe | |
ICD-9 | 290290—294294 |
ICD-10 | F00 F01 F02 F03 F04 F05.1 F06 F07 |
ICD-11 | |
ICD-9-CM | 290.8[1][2] 294.8[1] 294.1[1] |
DiseasesDB | 29283 |
MedlinePlus | 000739 |
Patient UK | Demență |
MeSH ID | D003704[1] |
Modifică date / text |
Forma cea mai comună a demenței este boala Alzheimer, care reprezintă între 50% și 70% din cazuri.[3][4] Alte forme comune includ demența vasculară (25%), demența cu corpi Lewy (15%) și demență fronto-temporală.[3][4] Printre cauzele mai puțin obișnuite ale demenței sunt hidrocefalia cu presiune normală, boala Parkinson, sifilisul și boala Creutzfeldt-Jakob.[6] O persoană poate suferi de mai multe forme de demență.[3] Un procent mic de cazuri au loc în cadrul aceleiași familii.[7] Demența a fost clasificată în manualul DSM-5 ca o tulburare neurocognitivă, cu diferite grade de severitate.[8] Diagnosticarea ține cont de istoricul bolii și se bazează de obicei pe testarea cognitivă cu imagistică medicală și pe analizele de sânge efectuate pentru a exclude alte cauze posibile.[9] Examinarea statusului minimental este unul din cele mai folosite teste cognitive.[4] Eforturile de a preveni demența urmăresc reducerea factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul zaharat și obezitatea.[3] Nu se recomandă efectuarea unui screening pentru depistarea existenței acestei boli.[10]
Nu există niciun remediu cunoscut pentru demență.[3] Inhibitorii de colinesterază precum donepezilul sunt folosiți deseori și pot avea rezultate benefice în cazurile formelor ușoare și moderate ale bolii.[11][12][13] Beneficiul global, cu toate acestea, poate fi minor.[11][14] Pot fi luate mai multe măsuri pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor ce suferă de demență și a îngrijitorilor acestora.[3] Intervențiile cognitive și comportamentale pot fi adecvate.[3] Educarea și oferirea unui sprijin emoțional pentru însoțitori sunt, de asemenea, importante.[3] Programele de exerciții fizice pot fi benefice în ceea ce privește activitățile de zi cu zi și ar putea îmbunătăți rezultatele.[15] Tratamentul problemelor comportamentale cu antipsihotice este obișnuit, dar el nu este de obicei recomandat din cauza beneficiilor minore și a efectelor secundare, inclusiv a riscului crescut de deces.[16][17]
La nivel global, demența a afectat aproximativ 46 de milioane de persoane în 2015.[18] Aproximativ 10% din oameni dezvoltă această boală la un moment dat în viața lor.[7] Ea devine mai frecvent odată cu înaintarea în vârstă.[19] Aproximativ 3% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani suferă de demență, 19% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 75 și 84 de ani și aproape jumătate dintre cei cu vârsta mai mare de 85 de ani.[20] În 2013 demența a cauzat aproximativ 1,7 milioane de decese, în creștere față de 0,8 milioane de decese în 1990.[21] Pe măsură ce oamenii ating vârste din ce în ce mai înaintate, demența devine tot mai frecventă în rândul populației.[19] Pentru persoanele de o anumită vârstă, cu toate acestea, ea poate deveni din ce în ce mai puțin frecventă, cel puțin în țările dezvoltate, din cauza reducerii factorilor de risc.[19] Ea este una dintre cele mai comune cauze de invaliditate în rândul persoanelor vârstnice.[4] Se consideră că determină costuri economice de 604 miliarde de dolari pe an.[3] Mișcarea persoanelor ce suferă de demență este restricționată adesea prin folosirea medicamentației într-un grad mai mare decât este necesar, determinând încălcarea drepturilor omului.[3] Marginalizarea socială a persoanelor afectate este un lucru obișnuit.[4]
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.