compozitor român From Wikipedia, the free encyclopedia
Cornel Țăranu (n. , Cluj, România – d. , Cluj-Napoca, România) a fost un compozitor și dirijor român, membru corespondent (1993) și ulterior titular (2012) al Academiei Române.[4] A fost căsătorit cu Daniela Țăranu Mărgineanu, fiica profesorului universitar de psihologie de la Cluj, Nicolae Mărgineanu, sora cineastului Nicolae Mărgineanu.
Cornel Țăranu | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | [1] Cluj, România[1] | ||
Decedat | (88 de ani)[2] Cluj-Napoca, România | ||
Cetățenie | România | ||
Ocupație | compozitor cadru didactic universitar[*] dirijor muzicolog[*] | ||
Limbi vorbite | limba română[3] limba franceză | ||
Activitate | |||
Premii | Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor[*] | ||
| |||
Prezență online | |||
Modifică date / text |
Cornel Țăranu a studiat compoziție între 1951 și 1957 cu Sigismund Toduță la Conservatorul (astăzi, Academia) de Muzică din Cluj. În 1966-1967 a studiat la Conservatorul din Paris, cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen. În 1968-1969 a studiat al Darmstadt în Germania cu György Ligeti, Bruno Maderna și Christoph Caskel.
După terminarea studiilor și-a început cariera ca asistent, continuând gradele universitare, între 1970-1990, apoi a continuat ca profesor de compoziție. În 1968 a înființat la Cluj ansamblul „Ars Nova”. Din 1990 este vicepreședintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1995 înființează și este directorul Festivalului Cluj Modern. Este profesor de compoziție al Academiei de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca și a susținut cursuri în Germania, Israel, Elveția, Statele Unite ale Americii. Preocupările pentru creația lui George Enescu s-au concretizat în teza de doctorat, publicată cu titlul Enescu în conștiința prezentului (1969, Editura pentru Literatură; traducere în franceză: Enesco dans la conscience du présent, 1981, Editura Științifică și Enciclopedică), precum și prin finalizarea, potrivit schițelor originale, a unor lucrări enesciene neterminate: Simfonia nr. 5 (pãrțile I și IV), Caprice roumain pentru vioarã și orchestrã, poemul vocal-simfonic Strigoii pentru sopranã, tenor, bariton, cor și orchestrã, pe versurile lui Mihai Eminescu.
A fost premiat pentru compozițiile sale în repetate rânduri de către Uniuniea Compozitorilor și Muzicologilor din România (1972, 1978, 1981, 1982 și 2001). În 2004 a primit Ordinul Meritul Cultural, în grad de Ofițer. Este câștigătorul primei ediții (2008) a Premiilor Naționale pentru Arte, la categoria "Muzică", pentru opera Oreste - Oedipe, realizată după libretul lui Olivier Apert. Este Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din Franța (Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres, 2002).
În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, al cărei membru titular a fost din 2012 până la moartea sa.
Pe lângă simfonii și alte lucrări pentru orchestră, a mai compus două opere (Secretul lui Don Giovanni - 1969-1970 și Oreste și Oedipe - 1999-2001), muzică de cameră, muzică pentru cor și lieduri, precum și muzică de film.
Kientzy plays Taranu Crisalida; Epitaphe pour Jorge; Remembering Bartok IISonata Sempre Ostinato II; Responsorial Mosaiques Ensemble Ars Nova 1,2,4,6-9 Le Saxtuor 3 Direction:Cornel Taranu 2,3,6-9;Daniel Kientzy 1,3 NMCD 5117.Nova Musica Paris 2006
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.