Consoană fricativă alveolopalatală surdă
From Wikipedia, the free encyclopedia
În fonetică, consoana fricativă alveolopalatală surdă este un sunet consonantic care apare în anumite limbi vorbite. Simbolul său fonetic este [ɕ]. Este absent din limba română standard, însă înlocuiește consoana africată alveolară surdă [ʧ] în subdialectele din Transilvania.[1]
Pronunție

- Modul de articulare este fricativ, adică în timpul articulării canalul fonator se strîmtează suficient pentru a produce o turbulență audibilă a aerului, dar nu se închide complet în nici un moment.
- Locul de articulare este alveolopalatal, adică prin acțiunea părții anterioare a limbii în zona dinapoia alveolelor incisivilor superiori și cu corpul limbii ridicat spre palatul tare.
- Este o consoană surdă, adică în timpul pronunției sale coardele vocale nu vibrează.
- Este o consoană orală, adică fluxul de aer lăsat să iasă pe gură.
- Este o consoană centrală, adică aerul trece pe deasupra părții centrale a limbii.
- Este o consoană pulmonară, adică obținută prin aplicarea unei presiuni din plămâni.
Referințe
Biʙliografie
Wikiwand - on
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.