Comuna Unguraș, Cluj
comună din județul Cluj, România From Wikipedia, the free encyclopedia
comună din județul Cluj, România From Wikipedia, the free encyclopedia
Unguraș (în maghiară Bálványosváralja, în germană Balvanyos) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Batin, Daroț, Sicfa, Unguraș (reședința) și Valea Ungurașului.
Unguraș | |
Bálványosváralja | |
— comună — | |
Biserica reformată (monument istoric) | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 47°06′29″N 24°03′26″E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Cluj |
SIRUTA | 59880 |
Atestare | 1269 [1] |
Reședință | Unguraș |
Sate componente | Unguraș, Batin, Daroț, Sicfa, Valea Ungurașului |
Guvernare | |
- Primar | Ildiko Mureșan[*][2][3] (UDMR, ) |
Suprafață | |
- Total | 63,62 km² |
Altitudine | 281 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 2.443 locuitori |
- Densitate | 48,33 loc./km² |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 407570 |
Prefix telefonic | +40 x64 [4] |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Localizarea comunei în județul Cluj | |
Modifică date / text |
Așezare locuită din perioada preromană, înainte de anul 106 d.Chr..
Satul Unguraș este atestat documentar din 1269, sub numele de Castrum Balwanius [1]. De-a lungul timpului apare menționat sub diverse denumiri:
-1291 Balvanius
-1325 Castellanus de Balvanus
-1332-1337 Warala, Balvanus
-1370 Villa Varallya
-1456 Waralya
-1492 Waralya si Marnya
-1593 Varallia
-1612 Bálványos-Váralya
-1639 Bálványosvárallya
-1643 Bálványosvárallia ori Mariafalva
-1662 Varalja
-1808 Unguraș
A aparținut de comitatul Solnocul Interior, iar după reorganizarea din 1876/77 a trecut în Comitatul Solnoc-Dăbâca, ulterior a intrat în componența județului Someș, pentru ca în final să devină parte a județului Cluj.
Se atestă descoperirea, înainte de anul 1877 a câtorva cupe din bronz și din aramă, din perioada preromană. Cupele aveau diametre cuprinse între 11-17 cm și înălțimi între 5-8 cm, unele fiind lustruite, ornate simplu cu câteva șiruri de perle (sic), iar altele cu muchii.[5]
În subsolul regiunii există o importantă acumulare de sare gemă, care se extinde între localitățile Unguraș și Nireș de-a lungul Văii Bandău, afluent al Someșului Mic. Corpul de sare are o lungime de cca 5 km (oríentare est-vest), o lățime de 0,6-1 km și o grosime de 200-400 m. Masivul de sare face parte din zona puțin tectonizată de la nord de Gherla, unde sarea a conservat în bună parte poziția stratigrafică inițială, fiind supusă doar la ușoare fenomene de lentilizare, boltire și laminare.
Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Unguraș se ridică la 2.443 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.777 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (59,72%), cu minorități de români (35,69%) și romi (2,37%), iar pentru 2,09% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (44,78%), cu minorități de ortodocși (34,38%), adventiști (8,84%), penticostali (5,36%), greco-catolici (2,17%) și romano-catolici (1,35%), iar pentru 2,37% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]
Comuna Unguraș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ildiko Mureșan[*] , de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 4 | |||||
Uniunea Democrată Maghiară din România | 4 | |||||
Partidul Național Liberal | 2 | |||||
Uniunea Salvați România | 1 |
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Recensământul[10] [11] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
1850 | 2.450 | 1.217 | 1.062 | 116 | 55 | |||
1880 | 2.540 | 1.268 | 1.192 | 14 | 66 | |||
1890 | 2.629 | 1.333 | 1.223 | 51 | 22 | |||
1900 | 3.015 | 1.331 | 1.642 | 40 | 2 | |||
1910 | 3.014 | 1.329 | 1.615 | 68 | 2 | |||
1920 | 2.755 | 1.338 | 1.335 | 1 | 81 | |||
1930 | 3.152 | 1.590 | 1.471 | 3 | 25 | 63 | ||
1941 | 3.520 | 1.657 | 1.771 | 78 | 14 | |||
1956 | 4.107 | 2.099 | 1.946 | 6 | 48 | 8 | ||
1966 | 4.131 | 2.158 | 1.972 | 1 | ||||
1977 | 4.019 | 1.873 | 2.095 | 2 | 49 | 0 | ||
1992 | 3.349 | 1.349 | 1.974 | 1 | 24 | 1 | ||
2002 | 3.093 | 1.131 | 1.850 | 1 | 109 | 2 | ||
2011 | 2.746 | 990 | 1712 | 42 |
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.