Comuna Poiana Teiului, Neamț

Poiana Teiului (în trecut, Călugăreni) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Călugăreni, Dreptu, Galu, Pârâul Fagului, Petru Vodă, Poiana Largului, Poiana Teiului (reședința), Roșeni, Ruseni, Săvinești și Topoliceni.

Poiana Teiului
—  comună  —
Poiana Teiului Poiana Teiului (România) Poziția geografică
Coordonate: 47°07′06″N 25°54′41″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Neamț
SIRUTA	123790
Reședință	Poiana Teiului
Componență	Poiana Teiului Călugăreni Dreptu Galu Petru Vodă Pârâul Fagului Poiana Largului Roșeni Ruseni Săvinești Topoliceni
Guvernare
- primar al comunei Poiana Teiului[*]​	Ana Ancuța[*]​[1] (PSD, 2016)
Suprafață
- Total	162 km²
Altitudine	545 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	4.089 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	617340
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Comuna se află în nord-vestul județului, la poalele munților Stânișoarei, pe malurile râului Bistrița, imediat în aval de lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul comunei, mai există încă o mică centrală hidroelectrică pe Bistrița, barajul ei formând micul lac de acumulare Poiana Teiului. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Poiana Largului, acest drum trece pe un viaduct coada lacului Izvorul Muntelui și la cele două capete ale viaductului, se ramifică din el alte două șosele naționale: DN17B, care duce spre Vatra Dornei; și DN15B care duce spre Târgu Neamț.^[2] Pe teritoriul comunei, lângă viaductul Poiana Largului, se află în lacul Izvorul Muntelui stânca solitară denumită Piatra Teiului, un martor de eroziune al unui recif cretacic de corali.^[3]

Demografie

Componența etnică a comunei Poiana Teiului

     Români (91,86%)

     Alte etnii (0,29%)

     Necunoscută (7,85%)

Componența confesională a comunei Poiana Teiului

     Ortodocși (90,29%)

     Alte religii (1,69%)

     Necunoscută (8,02%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Poiana Teiului se ridică la 4.089 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.451 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,86%), iar pentru 7,85% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,29%), iar pentru 8,02% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Politică și administrație

Comuna Poiana Teiului este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ana Ancuța[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Social Democrat	5
	Alianța pentru Unirea Românilor	2

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Călugăreni, făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, și era formată din satele Călugăreni, Gura Largului, Poiana Largului, Poiana Teiului, Roșeni, Dreptu, Frumosu, Bușumeni, Stejaru, Gălbăzeni, Brânzeni, Coroiu și Reșcani, având în total 2242 de locuitori. În comună existau 9 mori de apă, cinci biserici și o școală.^[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Galu, formată din satele Galu, Gura Dreptului, Pârâu Fagului, Pârâu-Galu, Poiana Răchiței, Ruseni, Săvinești, Topoliceni și Urși, cu 1701 locuitori. Existau și aici două biserici și o școală.^[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Muntele a aceluiași județ. Comuna Călugăreni avea 2340 de locuitori în satele Brânzeni, Călugăreni, Coroiu, Gălbezeni, Largu, Poiana Largului, Poiana Teiului și Roșeni;^[10] iar comuna Galu avea o populație de 1944 de locuitori și alcătuirea: Dreptu, Frumosu, Galu, Pârâul Fagului, Poiana Răchiței, Săvinești, Stejaru, Topoliceni, Bușmeni și Ruseni.^[11] În 1931, reședința comunei Călugăreni s-a mutat la Poiana Teiului,^[12] și ulterior și comuna a luat numele noului sat de reședință.

În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Piatra Neamț și apoi (după 1964^[13]) raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. Satul Gălbezeni a primit în 1964 denumirea de Văleni.^[14] În 1968, ele au revenit la județul Neamț, reînființat; tot atunci, comuna Galu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Poiana Teiului. Au fost desființate atunci și satele Brânzeni, Coroiu (comasate cu Văleni) și Largu (comasat cu Poiana Largului), iar satul Văleni a fost din nou rebotezat în Petru Vodă, iar satul Poiana Teiului a fost strămutat (din cauza realizării lacului de acumulare Izvorul Muntelui) în vatra satului Poiana Răchitei, satul rezultat din comasarea lor luând denumirea de Poiana Teiului.^[15][16]

Comuna a primit indicatorul de sat european pentru efectuarea unor lucrări de reabilitare a infrastructurii: refacerea malurilor, podețelor și drumului comunal, precum și alimentarea cu apă, reabilitarea școlii din satul Dreptu, înființarea unui punct farmaceutic și dezvoltarea eco-turismului local.^{[necesită citare]}

Monumente istorice

Biserica din Galu, monument istoric de interes local

Patru obiective din comuna Poiana Teiului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Gheorghe” (1818) din satul Galu; ansamblul bisericii „Sfântu Gheorghe” (secolele al XVIII-lea–al XIX-lea) din satul Petru Vodă, ansamblu constând din biserica propriu-zisă (1762–1783) și turnul-clopotniță de lemn (1832); ansamblul bisericii „Buna Vestire” (secolele al XVIII-lea–al XIX-lea) din satul Poiana Largului, ansamblu cuprinzând biserica propriu-zisă (1741) și turnul-clopotniță (secolul al XIX-lea); și ansamblul bisericii „Sfinții Trei Ierarhi” (secolul al XIX-lea) din satul Poiana Largului, cu turnul-clopotniță datând din aceeași perioadă.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. Google Maps – Comuna Poiana Teiului, Neamț (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 11 aprilie 2014.
3. „Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate”. Lege5.ro. Accesat în 11 aprilie 2014.
4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
7. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
8. Lahovari, George Ioan (1899). „Călugăreni, com. rur., în plasa Piatra-Muntele”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 275.
9. Lahovari, George Ioan (1900). „Galul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 470.
10. „Comuna Călugăreni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 11 aprilie 2014.
11. „Comuna Galu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 11 aprilie 2014.
12. „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 276. 15 iulie 1931.
13. „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. MonitorulJuridic.ro. Accesat în 11 aprilie 2014.
14. „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 11 aprilie 2014.
15. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 11 aprilie 2014.
16. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 11 aprilie 2014.

Legături externe

• Eroina de la Fauru, prof. Dorel I. Rusu, revista Țara Hangului (Fundația culturală Gavril Galinescu), Anul XVI Nr. 57 noiembrie 2011, pp. 3,9-11, accesat 2014.04.04