Comuna Parava, Bacău

Parava este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Drăgușani, Parava (reședința), Rădoaia și Teiuș.

Parava
—  comună  —
Parava Parava (România) Poziția geografică
Coordonate: 46°18′19″N 26°58′48″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Bacău
SIRUTA	24034
Reședință	Parava
Componență	Parava Drăgușani Rădoaia Teiuș
Guvernare
- primar al comunei Parava[*]​	Costel Dediu[*]​[1][2] (PSD, 2008)
Suprafață
- Total	45,27 km²
Altitudine	166 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	3.267 locuitori
Fus orar	UTC+2
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe dealurile de pe malul stâng al Siretului. Este traversată de șoseaua județeană DJ206B, care o leagă spre est de Răcăciuni (unde se termină în DN2) și spre vest de Gura Văii. Din acest drum, la Parava se ramifică șoseaua județeană DJ119D, care duce spre sud la Orbeni și Valea Seacă (unde se termină tot în DN2).^[3]

Demografie

Componența etnică a comunei Parava

     Români (60,02%)

     Romi (34,22%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (5,75%)

Componența confesională a comunei Parava

     Ortodocși (92,78%)

     Alte religii (1,44%)

     Necunoscută (5,79%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Parava se ridică la 3.267 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.681 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (60,02%), cu o minoritate de romi (34,22%), iar pentru 5,75% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,78%), iar pentru 5,79% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Politică și administrație

Comuna Parava este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Costel Dediu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2008. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	6
	Partidul Național Liberal	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	2
	Uniunea Salvați România	2

Istorie

În anul 1789, intre lunile mai și iulie, aici a avut tabăra armata austriacă condusă de Frederic Josias, Prinț de Saxa-Coburg-Saalfeld.^[8]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Parava și Teiuș, având în total 926 de locuitori. În comună existau două biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 17 elevi.^[9] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa și comuna Drăgușani, formată numai din satul de reședință, cu 789 de locuitori ce trăiau în 274 de case. Aici existau o biserică și trei mori de apă.^[10] Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Trotuș a aceluiași județ având aceeași alcătuire; comuna Parava avea 1050 de locuitori,^[11] iar comuna Drăgușani — 1177.^[12] În 1931, comuna Parava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Drăgușani, care avea în compunere satele Drăgușani, Rădoaia, Parava și Teiuș.^[13]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău; denumirea ei și satul de reședință a devenit Parava în 1956. În 1968, comuna Parava a trecut la județul Bacău.^[14][15]

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
3. Google Maps – Comuna Parava, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 14 februarie 2014.
4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
7. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
8. pag 277 Witzleben,, August von (1859). Prinz Friedrich Josias von Coburg Saalfeld, Herzog zu Sachsen, K.K. und des heil. röm. Reiches Feldmarschall. Berlin : K. geheimen Oberhofbuchdruckerei.
9. Lahovari, George Ioan (1901). „Parava, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 636.
10. Lahovari, George Ioan (1900). „Drăgușani, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 248.
11. „Comuna Parava în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 14 februarie 2014.
12. „Comuna Drăgușani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 14 februarie 2014.
13. „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 314. 15 iulie 1931.
14. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 14 februarie 2014.
15. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 14 februarie 2014.

Vezi și

Harta 1789 https://mapire.eu/en/map/europe-18century-firstsurvey/?layers=163%2C165&bbox=3000775.288769011%2C5828720.055655831%2C3008032.0291418345%2C5831108.712789743