Comuna Găiseni, Giurgiu

Găiseni este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cărpenișu, Căscioarele, Găiseni (reședința) și Podu Popa Nae.

Găiseni
—  comună  —
Găiseni Găiseni (România) Poziția geografică
Coordonate: 44°31′02″N 25°38′05″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Giurgiu
SIRUTA	103087
Reședință	Găiseni
Componență	Găiseni Cărpenișu Căscioarele Podu Popa Nae
Guvernare
- primar al comunei Găiseni[*]​	Gheorghe Manea[*]​[1][2] (PNL, 2012)
Suprafață
- Total	25,43 km²
Populație (2021)
- Total	5.131 locuitori
Fus orar	UTC+2
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Comuna se află la marginea de nord a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Argeșului și ale Sabarului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ401A, care o leagă spre sud de Florești-Stoenești (unde se intersectează cu autostrada A1) și Bolintin-Vale, și spre nord-vest în județul Dâmbovița de Potlogi, Odobești, Costeștii din Vale, Mătăsaru, Mogoșani și Găești (unde se termină în DN7).^[3]

Demografie

Componența etnică a comunei Găiseni

     Români (89,48%)

     Romi (1,15%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (9,37%)

Componența confesională a comunei Găiseni

     Ortodocși (89,38%)

     Alte religii (1,15%)

     Necunoscută (9,47%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Găiseni se ridică la 5.131 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.514 locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,48%), cu o minoritate de romi (1,15%), iar pentru 9,37% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,38%), iar pentru 9,47% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Politică și administrație

Comuna Găiseni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Gheorghe Manea[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	10
	Partidul Social Democrat	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	2

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bolintin a județului Dâmbovița și era formată din satele Cărpenișu și Găiseni, cu 2000 de locuitori. În comună se găseau o mănăstire, două biserici și o școală rurală.^[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în plasa Neajlov a județului Vlașca, formată din satele Căscioarele, Golășei, Popa Nae, Poiana lui Stângă și Susani, cu 1340 de locuitori, o școală și o biserică.^[9]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Găiseni în plasa Ghergani a județului Dâmbovița, având 1860 de locuitori în aceleași două sate;^[10] și comuna Căscioarele în aceeași plasă Neajlov din județul Vlașca, având 1704 locuitori în satele Căscioarele și Podu Popa Nae.^[11]

În 1950, comunele au fost transferate raionului Răcari din regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, iar comuna Căscioarele a fost desființată, satele ei trecând la comuna Găiseni.^[12][13] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.^[14]

Monumente istorice

În comuna Găiseni se află fostul schit Strâmbul (secolele al XVI-lea–al XVII-lea), monument istoric de arhitectură de interes național aflat pe DJ401A în zona satului Găiseni. Ansamblul este alcătuit din ruinele caselor monahale și din biserica „Sfântul Nicolae” (ridicată în 1515, cu transformări din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea).

În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură: conacul N. Dobrin (sfârșitul secolului al XIX-lea), astăzi centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică, aflat la 100 m de biserica din Cărpenișu; și mănăstirea Căscioarele (secolele al XVII-lea–al XVIII-lea), ansamblu aflat în satul Căscioarele, la intersecția drumurilor comunale DC190 și DC187, și alcătuit din biserica Vovidenia (1725), turnul-clopotniță (1753) și zidul de incintă din secolele al XVII-lea–al XVIII-lea, demolat până la fundație la mijlocul secolului al XX-lea.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
3. Google Maps – Comuna Găiseni, Giurgiu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 5 noiembrie 2014.
4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
7. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
8. Lahovari, George Ioan (1900). „Găiseni, com. rur. și sat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 480.
9. Lahovari, George Ioan (1899). „Căscioarele, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 298.
10. „Comuna Găiseni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 5 noiembrie 2014.
11. „Comuna Căscioarele în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 5 noiembrie 2014.
12. „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în 5 noiembrie 2014.
13. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 5 noiembrie 2014.
14. „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 5 noiembrie 2014.