Comuna Cristești, Iași

Cristești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Cristești (reședința) și Homița.

Pentru alte sensuri, vedeți Cristești.

Cristești
—  comună  —
Cristești Cristești (România) Poziția geografică
Coordonate: 47°16′27″N 26°35′03″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Iași
SIRUTA	96637
Reședință	Cristești
Componență	Cristești, Homița
Guvernare
- primar al comunei Cristești[*]​	Vlad-Mihai Pintili[*]​[1] (PNL, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	29,73 km²
Altitudine	307 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	3.761 locuitori
Fus orar	UTC+2
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text

Așezare

Comuna se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele Neamț și Suceava, pe malul stâng al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Romanul de Suceava. La Cristești, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15B, care duce la Târgu Neamț și mai departe la coada lacului Izvorul Muntelui; și șoseaua județeană DJ208K, drum ce deservește exclusiv comuna, ducând la satul Homița.^[2] Prin comună trece și calea ferată Pașcani-Târgu Neamț, pe care este deservită de stația Cristești Pașcani.^[3]

Demografie

Componența etnică a comunei Cristești

     Români (95,05%)

     Alte etnii (0,35%)

     Necunoscută (4,6%)

Componența confesională a comunei Cristești

     Ortodocși (94,12%)

     Alte religii (1,09%)

     Necunoscută (4,79%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cristești se ridică la 3.761 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.994 de locuitori.^[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,05%), iar pentru 4,6% nu se cunoaște apartenența etnică.^[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,12%), iar pentru 4,79% nu se cunoaște apartenența confesională.^[6]

Politică și administrație

Comuna Cristești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Vlad-Mihai Pintili[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	11
	Partidul Social Democrat	2

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Suceava și era formată din satele Cristești, Herești, Homița, Moțca și Boureni, având în total 5425 de locuitori. În comună funcționau trei mori, două școli mixte cu 70 de elevi, și șase biserici, iar principalul proprietar de pământuri era prințul Gr. M. Sturdza.^[8]

Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași alcătuire în plasa Pașcani a aceluiași județ, având 6197 de locuitori.^[9] În 1931, satele Moțca și Boureni s-au separat pentru a forma comuna Moțca, iar comuna Cristești a rămas cu satele Cristești, Herești și Homița, făcând parte din județul Baia (noul nume al fostului județ Suceava).^[10]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, a fost transferată la județul Iași, tot atunci satul Herești fiind desființat și comasat cu satul Cristești.^[11][12]

Monumente istorice

În comuna Cristești se află biserica „Sfinții Voievozi” din satul Cristești, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1657.

În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat în punctul „Cioate”, între pârâul Cioate și șoseaua Cristești–Homița, în dreptul fostului sat Herești, lângă tunelul de cale ferată, sit ce cuprinde urmele a două așezări, una din secolele al IV-lea–al II-lea î.e.n. (perioada Latène, cultura geto-dacică) și una din Epoca Medievală — secolele al XIV-lea–al XV-lea. Celălalt obiectiv este biserica de lemn „Sfinții Apostoli” (1853) din satul Homița.

Personalități

• Ștefan Deaconița (n. 1948), interpret de muzică populară din Moldova.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
2. Google Maps – Comuna Cristești, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 14 mai 2014.
3. „Mersul trenurilor relația Iași-Pașcani-Târgu Neamț”. Arhivat din original la 6 iulie 2014. Accesat în 14 mai 2014.
4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
7. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
8. Lahovari, George Ioan (1899). „Cristești, com. rur., situată în partea vestică a plășei Siretul-d.-j.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 770.
9. „Comuna Cristești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 14 mai 2014.
10. „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 37, 39. 15 iulie 1931.
11. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 14 mai 2014.
12. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 14 mai 2014.

Vezi și

• Pădurea Homița (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Legături externe

• Parohia Herești a primit un veșmânt al moaștelor Sfintei Parascheva^{[nefuncțională]} , 18 octombrie 2007, Ziarul Lumina