Comuna Așchileu, Cluj

Așchileu (în maghiară Esküllő, în traducere "Locul jurământului", în germană Grossschwalbendorf) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Așchileu Mare (reședința), Așchileu Mic, Cristorel, Dorna și Fodora.

Așchileu
—  comună  —
Primăria comunei Așchileu
Așchileu Așchileu (România) Localizarea comunei pe harta României
Coordonate: 46°59′00″N 23°29′03″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
SIRUTA	55776
Atestare	1320
Reședință	Așchileu Mare
Sate componente	Așchileu Mare, Așchileu Mic, Cristorel, Dorna, Fodora
Guvernare
- Primar	Ana Cighir[*]​[1] (PNL, 2016)
Suprafață
- Total	65,12 km²
Populație (2021)
- Total	1.397 locuitori
- Densitate	28,5 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407046
Prefix telefonic	+40 x64[2]
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Așchileu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă) Așchileu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Date geografice

Comuna Așchileu, situată la aproximativ 35 km de municipiul Cluj-Napoca, se întinde pe o suprafață de 65,12 km², populația fiind de aproape 1.900 de locuitori. Comuna este compusă din satul Așchileu Mare, reședință de comună, și satele Așchileu Mic, Cristorel, Dorna și Fodora, dispuse pe valea pârâului Borșa și a afluenților acestuia.

Demografie

Componența etnică a comunei Așchileu

     Români (76,16%)

     Maghiari (5,8%)

     Alte etnii (0,5%)

     Necunoscută (17,54%)

Componența confesională a comunei Așchileu

     Ortodocși (74,8%)

     Reformați (5,73%)

     Penticostali (1,22%)

     Alte religii (0,57%)

     Necunoscută (17,68%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Așchileu se ridică la 1.397 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.601 locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,16%), cu o minoritate de maghiari (5,8%), iar pentru 17,54% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,8%), cu minorități de reformați (5,73%) și penticostali (1,22%), iar pentru 17,68% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Așchileu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Ana Cighir[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	5
	Partidul Social Democrat	4

Evoluție istorică

Structura etno-demografică a comunei Așchileu a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul[7] [8]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1850	2.296	1.898	279	1	57	61
1880	2.377	1.969	366	4		38
1890	2.561	2.054	444	2		61
1900	2.695	2.195	492	8		0
1910	3.043	2.437	514	27		65
1920	2.910	2.392	456			62
1930	3.299	2.752	477		53	17
1941	3.620	2.959	592		68	1
1956	3.863	3.317	479		67	0
1966	3.431	3.009	422			0
1977	3.081	2.666	372		43	0
1992	1.952	1.702	214	2	34	0
2002	1.841	1.541	200		100	0

Așchileu - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istoric

Se poate presupune că așezarea era locuită în perioada Daciei pre-romane.^[9]

Localitatea a fost menționată pentru prima dată în Gesta Hungarorum a cronicarului Anonymus ca fiind locul unde s-a încheiat pacea între armatele migratoare conduse de Tuhutum și românii voievodului Gelu (Gelou, quidam Blacus în textul latin din cronică), după moartea celui din urmă^[10] Se atestă astfel continuitatea românilor în aceste teritorii^[11]:

„Atunci locuitorii țării, văzând moartea stăpânului lor, din propria lor voință, dându-și dreapta, l-au ales domn al lor pe Tuhutum, tatăl lui Horca. Și în acel loc numit Esculeu și-au întărit credința prin jurământ. Iar din acea zi locul acela este numit Esculeu pentru că acolo au jurat. Iar Tuhutum din acea zi a stăpânit acea țară cu pace și cu fericire”

—Anonymus XXVII^[12]

Ducatul condus de urmașii lui Tuhutum a rezistat până în vremea regelui Ștefan I. Cronica mai consemnează că o nepoată a lui Tuhutum a fost mama regelui Stefan I. De asemenea se mai arată că toți urmașii lui Tuhutum până la regele Ștefan au fost păgâni și că s-au sedentarizat. Localitatea Așchileu era la mijlocul unor formațiuni teritoriale românești care au fost sub conducerea ducelui Gelu^[13]

Următoarele atestări documentare aparțin satului Fodora, menționat din 1214 sub numele de Villa Fodor. Celelalte localități sunt menționate pe la începutul secolului al XIV-lea.

Descoperiri arheologice

Se menționează că înainte de 1877, aici au fost descoperite un lanț de aur din 6 verigi cu muchii, o tăbliță de aur și alte obiecte, toate din epoca Daciei pre-romane.^[9]

Lăcașuri de cult

• Biserica ortodoxă din Așchileu Mic.
• Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Îngeri” din Așchileu Mare, construită în 1828 de Dima din Bistrița și pictată în 1839 de Perșa din Elciu.
• Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Îngeri” din Așchileu Mic (1801), cu decor sculptat în 1806 și picturi interioare din 1843, executate de Simeon Mărtișianu.

Galerie de imagini

• 
  Comuna Așchileu și satele componente
• 
  Biserica ortodoxă din satul Fodora cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1858)
• 
  Biserica reformată din satul Fodora (1906)
• 
  Biserica ortodoxă din satul Cristorel cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1894)
• 
  Biserica reformată din satul Cristorel (1902)
• 
  Așchileu Mare
• 
  Biserica ortodoxă de zid din Așchileu Mare

Bibliografie

• Anonymus Notarius (2000). Gesta Hungarorum/Faptele ungurilor. Bucuresti: Editura Mentor. ISBN 973-98955-9-x Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor).
• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
2. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
6. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
7. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
8. Structura etno-demografică a României
9. Gr. G. Tocilescu, Dacia înainte de romani,Tipografia Academiei Române, 1880, p. 467
10. Ioan-Aurel Pop, (Romanian) Rădăcinile medievale ale regiunii (provinciei) istorice Transilvania : (secolele IX-XIII), page 150, in „Economia regională: ipostaze rurale și urbane”, Editors: Iosif Marin Balog, Rudolf Gräf, Ioan Lumperdean, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011
11. Universitatea Lucian Blaga Sibiu
12. În original: latină Tunc habitatores terre uidentes mortem domini sui, sua propria uoluntate dextram dantes, dominum sibi elegerunt Tuhutum patrem Horca. Et in loco illo qui dicitur Esculeu fidem cum iuramentum firmauerunt. Et a die illo locus ille nuncupatus est Esculeu eo quod ibi iurauerunt. Tuhutum uero a die illo terram illam obtinuit pacifice et feliciter.
13. Tudor Sălăgean, Note asupra specificului raporturilor dintre cuceritorii maghiari si populatia locala din nordul Transilvaniei in secolele X-XIV, Simpozion, 13 – 15 MAI 2005, SIBIU / coordonatori volum: Zeno Karl PINTER, Ioan Marian ȚIPLIC, Maria Emilia ȚIPLIC, ISBN 973-709-158-2

Legături externe

Materiale media legate de Așchileu la Wikimedia Commons

• I.A. Pop despre istoria Esculeu/Aschileu pag.150 Arhivat în 27 aprilie 2015, la Wayback Machine.
• Imagine din satelit a zonei