Civilizație

Civilizația (din lat. civis = cetățean) nivel de dezvoltare a societății și a culturii materiale atins de o formație social-economică, respectiv starea vieții sociale, economice și culturale a unui popor sau a unei epoci.^[1] O civilizație este orice societate complexă caracterizată prin dezvoltarea urbană, stratificare socială, o formă de guvernare și sisteme de comunicare bazate pe simboluri, precum scrisul.^{[2][3][4][5][6][7][8][9]}

Civilizațiile sunt interdependente și sunt adesea definite de caracteristici socio-politico-economice mai profunde, precum centralizarea, domesticirea (atât a oamenilor, cât și a altor organisme), diviziunea muncii, ideologii de progres înrădăcinate cultural, supremacism, arhitectură monumentală, impozitare, dependență socială față de agricultură și expansionism.^{[10][11][12][13][14][15]} Istoric, civilizația a fost adesea înțeleasă drept „o cultură mai răspândită și avansată”, spre deosebire de culturile localizate, presupus primitive.^{[16][11][12][17]} În acest sens larg, o civilizație contrastează cu societățile tribale necentralizate, incluzând culturile păstorilor nomazi, societățile neolitice sau de vânători-culegători, dar uneori contrastează și cu culturile întâlnite în cadrul civilizațiilor în sine. Civilizațiile sunt organizate în așezări dens populate, împărțite în clase sociale ierarhice, cu o elită conducătoare și populații urbane și rurale subordonate, care se angajează în agricultură intensivă, minerit, procese de fabricație la scară redusă și comerț. Civilizația concentrează puterea, extinzând controlul uman asupra naturii, inclusiv asupra altor ființe umane.^[18]

Civilizația, după cum sugerează etimologia sa, este un concept legat inițial de târguri și orașe. Cea mai timpurie apariție a civilizațiilor este în general asociată cu etapele finale ale revoluției neolitice, culminând cu procesul relativ rapid al revoluției urbane și de formare a statelor, o dezvoltare politică asociată cu apariția unei elite de guvernare.

Etimologie

Termenul „civilizație” provine din francezul civilisé („civilizat”), care la rândul său își are originea în latinescul civilis („civil”), genetic legat de civis („cetățean”) și civitas („oraș”). Etimologic deci, termenul desemnează calitățile generale ale cetățeanului (precum politețea și amabilitatea) în relațiile sale cu alți cetățeni.

Tratatul fundamental de limbă engleză este „Procesul civilizării” al lui Norbert Elias (1939), care urmărește moravurile sociale de la societatea curților domnești medievale până în perioada modernă timpurie.^[19] În The Philosophy of Civilization (1923), Albert Schweitzer prezintă două opinii: una pur materială și cealaltă materială și etică.

Note

1. „DEX Online”. Accesat în 14 iunie 2020.
2. Adams, Robert McCormick (1966). The Evolution of Urban Society. Transaction Publishers. p. 13. ISBN 9780202365947.
3. Haviland, William (2013). Cultural Anthropology: The Human Challenge. Cengage Learning. p. 250. ISBN 978-1285675305. Parametru necunoscut |arată-autori= ignorat (ajutor)Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
4. Wright, Ronald. A Short History anthropological. ISBN 9780887847066.
5. Llobera, Josep (2003). An Invitation to Anthropology. Berghahn Books. pp. 136–137. ISBN 9781571815972.
6. Fernández-Armesto, Felipe (2001). Civilizations: Culture, Ambition, and the Transformation of Nature. Simon & Schuster. ISBN 9780743216500.
7. Boyden, Stephen Vickers (2004). The Biology of Civilisation. UNSW Press. pp. 7–8. ISBN 9780868407661.
8. Solms-Laubach, Franz (2007). Nietzsche and Early German and Austrian Sociology. Walter de Gruyter. pp. 115, 117, and 212. ISBN 9783110181098.
9. 1964-, AbdelRahim, Layla. Children's literature, domestication and social foundation : narratives of civilization and wilderness. New York. p. 8. ISBN 9780415661102. OCLC 897810261.
10. Haviland, William (2013). Cultural Anthropology: The Human Challenge. Cengage Learning. p. 250. ISBN 978-1285675305. Parametru necunoscut |arată-autori= ignorat (ajutor)Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
11. Wright, Ronald. A Short History anthropological. ISBN 9780887847066.
12. Llobera, Josep (2003). An Invitation to Anthropology. Berghahn Books. pp. 136–137. ISBN 9781571815972.
13. Boyden, Stephen Vickers (2004). The Biology of Civilisation. UNSW Press. pp. 7–8. ISBN 9780868407661.
14. Solms-Laubach, Franz (2007). Nietzsche and Early German and Austrian Sociology. Walter de Gruyter. pp. 115, 117, and 212. ISBN 9783110181098.
15. 1964-, AbdelRahim, Layla. Children's literature, domestication and social foundation : narratives of civilization and wilderness. New York. p. 8. ISBN 9780415661102. OCLC 897810261.
16. Adams, Robert McCormick (1966). The Evolution of Urban Society. Transaction Publishers. p. 13. ISBN 9780202365947.
17. Bolesti, Maria (2013). Barbarism and Its Discontents. Stanford University Press. ISBN 9780804785372.
18. Mann, Michael (1986). The Sources of Social Power. 1. Cambridge University Press. pp. 34–41.
19. It remains the most influential sociological study of the topic, spawning its own body of secondary literature. Notably, Hans Peter Duerr attacked it in a major work (3,500 pages in five volumes, published 1988–2002). Elias, at the time a nonagenarian, was still able to respond to the criticism the year before his death. In 2002, Duerr was himself criticized by Michael Hinz's Der Zivilisationsprozeß: Mythos oder Realität (2002), saying that his criticism amounted to a hateful defamation of Elias, through excessive standards of political correctness. Der Spiegel 40/2002

Vezi și

• Lista paginilor care încep cu „Civilizați”
• Toate paginile care conțin termenul „Civilizație”

Legături externe

• „Civilizație” la DEX online