Masivul Ceahlău este un masiv muntos aparținând de Carpații Orientali, situat pe teritoriul județului Neamț. Cele mai înalte vârfuri sunt Ocolașul Mare (1907 m) și Toaca (1904 m).

Pagina „Ceahlău” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Ceahlău (dezambiguizare).

Mai multe informații Altitudine, Localizare ...

Masivul Ceahlău

Altitudine	1.907 m
Localizare	România
Aparține de	Carpații Orientali
Coordonate	46°57′18″N 25°56′45″E ({{PAGENAME}})
Modifică date / text

Închide

Remove ads

Limite geografice

Masivul Ceahlău este cel mai înalt dintre grupa Munților Bistriței. Este străbătut de paralela 47 grade latitudinenordică și de meridianul 25 grade longitudine estică. Drept limite are: la nord, valea Bistricioarei, la est lacul Izvorul Muntelui, la sud valea Bicazului, iar la vest văile Jidanului Bistrelor și a Pinticului.

Cel mai apropiat oraș este Bicaz. La poalele lui, la circa 800 de m altitudine se află stațiunea turistică Durău.

Căi de acces

Accesul către această zonă este posibil din mai multe direcții. Din est și din nord, se poate ajunge pornind de DN15 (segmentul Bicaz – Poiana Largului – Tulgheș), iar din sud de pe DN12C (sgmentul Bicazu Ardelean – Bicaz). De asemenea, o altă rută de acces este dată de DJ155F, care, se desprinde de pe DN15 și străbate Izvoru Muntelui, Durău, Ceahlău – Bistricioara.

Clima

Masivul Ceahlău se află în zona temperat-moderat continentală în cadrul căreia sunt diferențiate două etaje determinate de altitudine și anume: ținutul climatic al munților înalți și ținutul climatic al munților mijlocii.

Temperatura medie anuală este de 0,7 grade C pe vârful Toaca și 7,2 grade C la poalele muntelui. Valorile maxime sunt înregistrate în luna iulie, când temperatura medie se situează în jurul valorii de 18 grade C, iar valorile minime în ianuarie, când se înregistrează o temperatură medie de -3 grade C. În zonele înalte numărul zilelor de îngheț ajunge la 200, acest fenomen putând apărea chiar și vara.

Nebulozitatea atinge cote maxime în anotimpul rece și primăvara, din cauza faptului că Vf. Toaca are înălțimi ce se apropie de zona de formare a norilor. Numărul zilelor senine crește în intervalul iunie-octombrie și atinge maximul în octombrie. Media anuală a precipitațiilor este de peste 700 mm, din care 60-75% în lunile de primăvară și vară. Pot apărea precipitații sub formă de zăpada în orice lună a anului. Un alt aspect important este ceața, care apare foarte des de-a lungul anului (70%)

Hidrografie

Apele de suprafață din aria Masivului Ceahlău aparțin în totalitate bazinului hidrografic al râului Bistrița. Pe râul Bistrița s-a format lacul de acumulare Izvorul Muntelui iar afluenții direcți sunt pâraiele Schit-13km, Izvorul Muntelui-13km, Izvorul Alb, Secu, Coșușna, Răpciunița, Tiflic.

Alți afluenți sunt indirecți și sunt colectați de doi afluenți importanți ai Bistriței, Bistricioara și Bicaz. Bistricioara adună apele de pe versantul nord-vestic (pârâul Pintic) iar Bicazul pe cele de pe versantul estic (Chișirig , Neagra și Bistra).

Pârâul Rupturi, alături de Bistrele Mare și Mică sunt cele mai atractive pentru turiști, Rupturi formând cascada în două trepte Duruitoarea cu o cădere de 30 m iar Bistrele formând chei și cascade mai greu accesibile însă.

Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor. Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de 1200-1300m.

Fauna

Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 180 de specii de păsări, aprox. 20 de specii de herpetofaună, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în Carpați: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes Vulpes), râsul (Lynx lynx), căprioara (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul de pădure (Martes martes), veverița (Sciurus vulgaris) și mândria stâncăriilor, capra neagră (Rupicapra rupicapra). În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) - cea mai mare ciocănitoare din România, aușelul (Regulus regulus) - cea mai mică pasăre din România. În locurile umede de păduri trăiește o specie de amfibieni - tritonul carpatic (Lissotriton montadoni), endemism al Carpaților Orientali.

Flora

Flora Ceahlăului este una deosebit de bogată și caracteristică reliefului. Pe meleagurile muntelui se întâlnesc: omagul (Aconitum lasianthum), laptele-stâncii (Androsace lactaea), căldărușa (Aquilegia vulgaris), barba-ungurului (Dianthus spiculifolius), crucea voinicului (Hepatica transilvanica). La poalele muntelui se regăsesc păduri dese și umbrose, printre care se recunoaște ușor bradul argintiu (Abies alba), molidul (Picea excelsa) și pinul (Pinus silvestris).

Remove ads

Articol principal: Parcul Național Ceahlău.

Bogăția floristică a Masivului Ceahlău, vulnerabilitatea ecosistemului montan și frumusețea peisajelor au determinat declararea în acest spațiu muntos a Parcului Național Ceahlău, cu o suprafață de 7742 ha. În cadrul acestuia sunt incluse ca arii naturale protejate: Rezervația "Polița cu Crini" (370 ha), Cascada Duruitoarea (1 ha) și s-a creat o zonă de cercetare științifică, cu o suprafață de 5830 ha, cuprinsă între Complexul Lespezi, Piciorul Șchiop și Scaunele Zeilor - Ocolașul Mare, la sud.

Remove ads

Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele său Dragobete care s-a căsătorit împotriva dorinței ei. Pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristos i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lăna cu ea. Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea, și-a îndreptat pașii spre casă, dar nu a fost primită bine, soacra sa, din contră, auzind povestea fetei aceasta a acuzat-o că Mărțișor (așa îi spunea fata, deoarece nu-l recunoscuse pe Iisus) era iubitul ei. După aceasta întâmplare, Dochia a pornit împreună cu turma sa spre munte, fiind convinsă că primăvara venise deja, altfel de unde ar fi putut Mărțișor să aibă floarea? Pe parcursul călătoriei sale, și-a scos, rând pe rând, cele doisprezece cojoace pe care le purta, până a rămas fără nici unul. Dar vremea s-a schimbat. Pe cât de frumos fusese la începutul zilei, pe atât de urât se făcuse acum. Ningea și totul începuse să înghețe. Dochia a înghețat împreună cu oile sale, transformându-se, conform legendei, în stană de piatră. Rocile se pot observa și astăzi pe muntele Ceahlău și sunt o mărturie vie a acestui mit românesc.

Remove ads

Istoricul cabanelor din Cehlău

Prin 1880, ciobanul Moș Cerbu ridică un bordei de piatră aproape de Izvorul Mitropolitului, aflat în centrul platoului Durăului.

Începand cu 1892, Constantin Mătasă însoțește turiști pe Ceahlău.

In 1906, ziaristul Gheorghe Panu ridica un bordei de lemn la Piatra Sura, pe versantul sud-vestic al Ocolasului Mic, care este distrus de o furtuna dupa cateva luni.

În 1902, inginerul silvic Mihail Anania, șeful ocolului Tarcău, construiește de-a lungul pârâului Izvorul Muntelui 6 km de șosea forestieră.

În 1908, Societatea de gimnastică, sport și muzică din Iași construiește cabana Dochia din zidărie, dar este distrusă de o furtună după 20 de zile. Aceeași societate reconstruiește cabana din beton armat în anul 1913.

Începand cu anii 1920 preotul Constantin Mătasă conduce Clubul de turism din Piatra Neamț, care reface marcajele și reface plăcutele indicatoare distruse în timpul Primului Război Mondial.

Prin anul 1920, la cota 1000, pe locul numit "La Chilii", se aflau chiliile unor sihăstrii. Apoi, pe locul chiliilor, un grup de armeni care au exploatat o vreme pădurile de sub Ocolașul Mic și-au construit câteva bordeie și beciuri.

În 1933, la inițiativa lui Marin Rădulescu, Friedrich Haner, șeful ocolului silvic Buhalnița, construiește în locul bordeielor, cu fonduri de la Direcția Exploatări a Casei Autonome a Pădurilor Statului, un canton modern pentru un brigadier silvic, unde se puteau adaposti turiștii care urcau Ceahlăul. Tot în 1933, Friedrich Haner construiește o potecă de 1.5m lățime, de la Cabana Izvorul Muntelui până la cabana Dochia, cu fonduri de la împăduriri, aprobate pentru combaterea eventualelor incendii ce s-ar fi putut ivi in semintișul de la golul de munte.

Georghe Baciu a fost cabanier la Cabana Dochia timp de 33 de ani. În 1937 construiește o colibă din lemn, pe priciul căreia erau adapostiți turiștii tot mai numeroși. Face un pod deasupra bucătăriei pentru a crea spațiu de dormit pentru încă 6-7 persoane. În amintirea lui, poteca care urcă de la Durău la Cabana Dochia se numește “drumul lui Baciu”.

Fișier:Preotul Constantin Mătasă la Cantonul Izvorul Muntelui în 1938.jpg

Constantin Mătasă la Izvorul Muntelui

În 1938, la propunerea preotului Constantin Mătasă, cantonul este lărgit și primește numele “Inginer Anania”. Mai târziu a fost redenumit Izvorul Muntelui. Cantonul este lărgit din nou în 1940. In 1938 Oficiul Național de Turism Piatra Neamt, continuă cu 3-4 km drumul forestier din valea pârâului Izvorul Muntelui, cu fonduri obținute de la Casa Autonomă a Pădurilor Statului, la inițiativa lui Constantin Mătasă.

In 1938 si 1939 preotul Constantin Mătasă cere Oficiului National de Turism să lărgeasca cabana Dochia, care devenise neîncăpătoare.

Se strâng materiale pentru construcția unei noi cabane pe Varful Ocolasul Mic, dar începutul războiului oprește lucrările.

În 1952 filiala ONT Piatra Neamț obține transformarea cantonului de la Izvorul Muntelui în cabană pentru turism. Este construită o nouă clădire în continuarea vechiului canton. Se crează astfel 65 de locuri de cazare. In 1957 se construiește o șosea pana la Cabana Izvorul Muntelui, care este asfaltată în 1970.

Cabana Dochia este largita în 1958, 1982, 1985 și 1989. În 1970 este electrificată Cabana Izvorul Muntelui. În 1984 este electrificată și Cabana Dochia, printr-un cablu îngropat la 80cm.

Trasee turistice

Traseu - Stațiunea Durău (780 m) - Cabana Fântânele (1235 m) - Căciula Dorobanțului - Pe sub Vârful Piatra Lată - Pe sub Panaghia - Pe sub Vârful Toaca (1900 m) - Vârful Lespezi (1805 m) - Cabana Dochia (1770 m)

Marcaj: bandă roșie

Timp de mers: 3 1/2 - 4 ore

Traseu - Stațiunea Durău (780 m) - Poiana Viezuri (Vesuri) - Cascada Duruitoarea (1250 m) - Poiana Scăiușului - Polița cu Ariniș (1555 m) - Curmătura Piciorul Șchiop (1765 m) - Cabana Dochia

Marcaj: cruce roșie

Timp de mers: 4 1/2 - 5 ore

Traseu - Stațiunea Durău (780 m) - Pârâul Rupturilor - Cascada Duruitoarea (1250 m) - Poiana Scăiușului - Polița cu Ariniș (1555 m) - Curmătura Piciorul Șchiop (1765 m) - Cabana Dochia

Marcaj: cruce albastră

Timp de mers: 4 1/2 - 5 ore

Traseu - Satul Izvorul Alb (500 m) - Valea Izvorului Alb - Cabana Falon (940 m) - Stânca Dochiei - Jgheabul cu Hotar - Cabana Dochia (1770 m)

Marcaj: triunghi albastru (vechi)

Timp de mers: 5 1/2 - 6 ore

Traseu - Satul Izvorul Alb (500 m) - Bâtca Baicului (1174 m) - Curmătura Lutu Roșu (1015 m) - Culmea Răchitiș - Piatra cu Apă - Detunatele - Cabana Dochia

Marcaj: bandă albastră

Timp de mers: 6 - 6 1/2 ore

Traseu - Cabana Izvorul Muntelui (800 m) - Pârâul Maicilor - Poiana Maicilor - Ocolașul Mic - Hornul Ghedeonului - Cabana Dochia

Marcaj: bandă roșie

Timp de mers: 4 - 4 1/2 ore

Vezi și

Legături externe

Catedrala sihaștrilor Arhivat în 14 septembrie 2013, la Wayback Machine., 5 august 2007, Colonel (r) Grigore Radoslavescu, Ziarul Lumina
FOTO VIDEO Piramida spațială de pe muntele Ceahlău, fenomenul din ziua Schimbării la Față, 5 august 2013, Florin Jbanca, Adevărul
Povestile Ceahlaului, Aurora Petan, Formula AS - anul 2009, numărul 872
Ceahlăul și Lacul de la Bicaz, Sanda Nicolau, Demetru Popescu, Virgil Simpliceanu, Gheorghe Iacomi, 1963
In memoriam Constantin Mătasă, Dumitroaia Gheorghe, Editura Constantin Mătasă, 2001
Scrisoare Marin Rădulescu către Nicolae Gheorghiu, 1966
Scrisoare Nicolae Brețcanu, seful Directiei tehnice silvice Bacau către Marin Rădulescu, 1937
Scrisoare Constantin Mătasă catre Marin Rădulescu, 1938
Cabana Dochia, 24 noiembrie 2024
Cabana Izvorul Muntelui, 24 noiembrie 2024

Galerie

Ceahlăul văzut de la Durău (imagine din 1905)

Remove ads