Familia Medici (corect: de’ Medici) (pronunțare cu 3 silabe: 'me-di-ci) a fost în Florența în secolul al XV-lea și al XVI-lea unul dintre cei mai importanți concurenți în lupta pentru putere influență politică, avuție și prestigiu. Printr-o iscusită și în același timp crudă și nemiloasă tactică de intrigi, ajunge dintr-o familie fără importanță una dintre cele mai bogate și influente familii din Italia.
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Istoricul familiei
Sursa de îmbogățire a familiei a fost comerțul cu materiale textile fiind în breasla Arte della Lana. Influența politică se datorează relațiilor și contactelor cu partidul popular Popularen din Florența. Mulțumită acestor relații, familia întemeiază un sistem bancar modern, dominând societatea financiară din aceea perioadă, având contacte bune cu Vaticanul care-i sprijină ascensiunea. Prin sprijinirea și încurajarea artei împreună cu alte familii de oameni de afaceri din nordul Italiei, ajung orașele Florența, Veneția, Milano, Genova și Roma să cunoască o dezvoltare culturală, economică din perioada de Renaștere. Familia "de Medici" provine din regiunea Florenței, în a doua perioadă a secolului al XIII-lea se pot găsi mărturii, membri ai familiei ocupă funcții în Florența în breasla lor. Cu Salvestro di Alamanno (1331-1388), ce a condus atacul contra revoltei scărmănătorilor de lână Ciompi. Cu nepotul său Giovanni di Bicci de Medici (1360-1429) începe ascensiunea familiei, acest nepot devine bancherul papei și mijlocitor intre cartierul (Albizzi) și popor.
Astfel ramura veche a familiei Medici di Cafaggiolo, domină Florența, cu două întreruperi, ca magistrați de seamă ai orașului până în anul 1537. Aceste întreruperi sunt: 1494-1512 și 1527-1530), figurile mai pregnante din familie Cosimo de Medici, numit „il Vecchio“, cel Bătrân, (1389-1464) purtând titlul „gran maestro“ fiind de fapt neoficial conducătorul republicii Florența și nepotul său Lorenzo de Medici, numit „il Magnifico“, magnificul (1449-1492). Ascensiune marcantă a atins familia prin al treilea fiu a lui Lorenzo Giuliano II. de Medici care ca prinț de Nemours devine primul nobil al familiei, însă cel de-al doilea fiu a lui Lorenzo Giovanni, devine Leon al X-lea primul papă al familiei (1513-1521), urmat de vărul său Giulio ca Clemens VII. (1523-1534), însă în orașul Florența influența familiei slăbește. Fratele lui Lorenzo Giuliano I. de Medici moare în anul 1478 ca urmare a unui complot politic organizat de familia concurentă Pazzi. Fiul cel mai în vârstă a lui Lorenzo Piero II. de Medici este alungat din Florența 1494 de către un călugăr fanatic Girolamo Savonarola care proclamă "Statul sfânt" sau "Statul lui Dumnezeu" se spune că ar fi ars și unele opere de artă a lui Botticelli fiind nuduri.Piero II. de Medici (Piero cel fără de noroc) se reîntoarce în 1512 fiind însă din nou alungat din oraș. Numai cu ajutorul papei Clemens VII și a lui Carol al V-lea reușește Florența să devină pentru o perioadă scurtă (1527-1530) din nou Republică. al cărui fiu Lorenzo II. de Medici după ce se întoarce 1527 va fi din nou alungat.
.jpg)
.jpg)
Transformarea orașului din republică într-o monarhie nu mai poate fi împiedicată, astfel Lorenzo II este numit de papa Leo X, unchiul său prinț de Urbino, și fiul său nelegitim. Alessandro de Medici care ar fi fost fiul nelegitim al papei Clemens VII. conduce Florența între anii 1523 - 1527 când este alungat. Reașezat la conducerea orașului de către împărat 1531 este asasinat 1537 de Lorenzino de Medici o rudenie de-a lui care se simțea neîndreptățit la o moștenire. Fiica lui Lorenzo sora vitregă a lui Alesandro a fost Caterina de Medici, care în 1533 se căsătorește cu regele Henric al II al Franței. Alesandro a avut la fel o fiică nelegitimă 1536 cu Margareta de Parna care s-a căsătorit cu împăratul Carol Quintul După moartea lui Alesandro reușește să se impună Cosimo I. ce provine din linia nouă a familiei, fiind prinț al Florenței 1537 și din 1569 prinț al Toscanei din 1575 poartă titlul de Ferdinand I (Toscana) Descendenții săi mai importanți Cosimo II. (1590-1621) este protectorul lui Galileo Galilei, sau Maria de Medici fiica lui Francesco și soția regelui Henric al IV-lea al Franței. Membrii familiei Medici au dominat și condus Toscana până la moartea ultimului Medici 1737.
Dezvoltarea culturii artei
Cu sprijinul financiar al familiei Medici s-a sprijinit arta: pictura, arhitectura. Giovanni di Bicci în 1419 însărcinează pe Filippo Brunelleschi cu renovarea Basilica di San Lorenzo di Firenze care devine cavoul familiei Medici (aici fiind înmormântați 46 de membri ai familiei). Maeștrii ai artei sprijiniți de Cosimo de Medici erau Donatello și Fra Filippo Lippi. Insă contribuția cea mai însemnată în sprijinirea artei îi revine lui. Lorenzo de Medici la masa lui se întâlnesc artiști, gânditori, de rangul lui Michelangelo, Demetrios Chalkondylas, Angelo Poliziano, Christoforo Landino, Giovanni Pico della Mirandola, Francesco Granacci, Sandro Botticelli și Leonardo da Vinci. Fiind colecționari de opere de artă, familia Medici a contribuit la îmbogățirea cu opere de artă a muzeului Galleria degli Uffizi din Florența. În domeniul arhitecturii se pot aminti:
- Basilica di San Lorenzo, Dom Santa Maria del Fiore 1436.
- Palazzo Medici-Riccardi, 1444, arhitect Michelozzo.
- Palazzo Pitti, mulțumită Eleonora de Toledo,soția lui Cosimo, 1550 arhitect Buonaccorso Pitti
- Uffizien, arhitect Giorgio Vasari însărcinat de Cosimo I. 1560,
- în 1562 înființtă Accademia dell' Arte del Disegno unde stă opera lui Michelangelo „David“
- Grădina-Boboli în spatele lui Palazzo Pitti,
- Belvedere,
- Biblioteca Medicea Laurenziana.
Arborele genealogic al familiei Medici (1360 – 1675)
Giovanni di Bicci de' Medici (1360–1429) │ ├─Antonio de' Medici (?–1398) │ ├─Damian de' Medici (1389–1390) │ ├─Cosimo de' Medici (Cel bătrân) (1389–1464) │ │ │ ├─Piero I de' Medici (Cel gutos) (1416–1469), Lord de Florența │ │ │ │ │ ├─Lorenzo de' Medici (Magnificul) (1449–1492), Lord de Florența │ │ │ │ │ │ │ ├─Lucrezia de' Medici (1470–1550) │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Maria Salviati (1499–1543), soția lui Giovanni dalle bande nere (vezi mai jos) │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Francesca Salviati │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Alessandro Ottaviano de' Medici (1535–1605), Papa Leon XI │ │ │ │ │ │ │ ├─Piero II de' Medici (Cel fără noroc) (1471–1503), Lord de Florența │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Lorenzo II de' Medici (1492–1519), Duce de Urbino │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Alessandro de' Medici (the Moor) (1510–1537), Duce de Florența │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Giulio de' Medici (ca. 1533–1600) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Cosimo de' Medici (?–?) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Angela/Angelica de' Medici (1608–1636) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Giulia de' Medici (ca. 1535–?) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Caterina Maria Romola di Lorenzo de' Medici (Catherine de' Medici) (1519–1589),
soția lui Henric al II-lea al Franței │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Clarissa de' Medici (1493–1528) │ │ │ │ │ │ │ ├─Maddalena de' Medici (1473–1528) │ │ │ │ │ │ │ ├─Giovanni di Lorenzo de' Medici (1475–1521), Papa Leon X │ │ │ │ │ │ │ ├─Giuliano de' Medici (1479–1516), Duce de Nemours │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Ippolito de' Medici (1511–1535), Cardinal │ │ │ │ │ │ │ └─Contessina de' Medici (?–1515), soția lui Piero Ridolfi │ │ │ │ │ └─Giuliano de' Medici (1453–1478) │ │ │ │ │ └─Giulio de' Medici (1478–1534), Papa Clement VII │ │ │ ├─Giovanni de' Medici (1421–1463) │ │ │ │ │ └─Cosimo de' Medici (1452–1461) │ │ │ └─Carlo de' Medici (1430–1492) │ └─Lorenzo de' Medici (Cel bătrân) (1395–1440) │ └─Pierfrancesco de' Medici (Cel bătrân) (1431–1476) │ ├─Lorenzo the Popolano (1463–1503), Lordul de Piombino │ │ │ └─Pierfrancesco de' Medici (Cel tânăr) (1487–1525) │ │ │ ├─Laudomia de' Medici (1463-?) │ │ │ ├─Lorenzino de' Medici (1514–1548) (numit și Lorenzaccio) │ │ │ ├─Giuliano the Medici (ca. 1520–1588), Arhiepiscop de Alby │ │ │ └─Maddalena de' Medici (?–1583) │ └─Giovanni the Popolano (1467–1498) │ └─Lodovico de' Medici (Giovanni dalle Bande Nere) (1498–1526), cel mai renumit soldat din familia Medici │ └─Cosimo I de' Medici (1519–1574), Mare duce de Toscana │ ├─Bia de' Medici (1537–1542) │ ├─Maria de' Medici (1540–1557) │ ├─Francesco I de' Medici (1541–1587), Mare duce de Toscana │ │ │ ├─Eleonora de' Medici (1566–1611), soția lui Vincenzo I Gonzaga, duce de Mantova │ │ │ ├─Romola de' Medici (1568–1568) │ │ │ ├─Anna de' Medici (1569–1584) │ │ │ ├─Isabella de' Medici (1571–1572) │ │ │ ├─Lucrezia de' Medici (1572–1574) │ │ │ ├─Marie de' Medici (1573–1642), soția lui Henric al IV-lea al Franței │ │ │ │ │ └─Henrietta Maria de Franța, soția lui Charles I al Angliei │ │ │ │ │ └─Charles II al Angliei │ │ │ │ │ └─James II al Angliei │ │ │ │ │ └─Mary Henrietta Stuart │ │ │ ├─Antonio de' Medici (1576–1621), adoptată │ │ │ └─Filippo de' Medici (1577–1582) │ ├─Isabella de' Medici (1542–1576) │ ├─Giovanni de' Medici (1543–1562), episcop de Pisa și cardinal │ ├─Lucrezia de' Medici (1545–1561), soția (1560) lui Alfonso II d'Este, Duce de Ferrara și Modena │ ├─Pietro (Pedricco) de' Medici (1546–1547) │ ├─Garzia de' Medici (1547–1562) │ ├─Antonio de' Medici (1548–1548) │ ├─Ferdinando I de' Medici (1549–1609), Mare duce de Toscana │ │ │ ├─Cosimo II de' Medici (1590–1621), Mare duce de Toscana │ │ │ │ │ ├─Maria Cristina de' Medici (1609–1632) │ │ │ │ │ ├─Ferdinando II de' Medici (1610–1670), Mare duce de Toscana │ │ │ │ │ │ │ ├─Cosimo de' Medici (1639–1639) │ │ │ │ │ │ │ ├─Cosimo III de' Medici (1642–1723), Mare duce de Toscana │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Ferdinando III de' Medici (1663–1713) │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Anna Maria Luisa de' Medici (1667–1743) │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Gian Gastone de' Medici (1671–1737), Mare duce de Toscana │ │ │ │ │ │ │ └─Francesco Maria de' Medici (1660–1711), Cardinal │ │ │ │ │ ├─Giovanni Carlo de' Medici (Giancarlo) (1611–1663), episcop de Sabina, devenit cardinal în 1644 │ │ │ │ │ ├─Margherita de' Medici (1612–1679), soția (1628) lui Odoardo I Farnese, duce de Parma │ │ │ │ │ ├─Matteo de' Medici (1613–1667) │ │ │ │ │ ├─Francesco de' Medici (1614–1634) │ │ │ │ │ ├─Anna de' Medici (1616–1676), soția arhiducelui Ferdinand Charles de Austria │ │ │ │ │ └─Leopoldo de' Medici (1617–1675), devenit cardinal în 1667 │ │ │ ├─Eleonora de' Medici (1591–1617) │ │ │ ├─Caterina de' Medici (1593–1629), soția lui Ferdinando Gonzaga, duce de Mantova │ │ │ ├─Francesco de' Medici (1594–1614) │ │ │ ├─Carlo de' Medici (1595–1666) │ │ │ ├─Filippino de' Medici (1599–1602) │ │ │ ├─Lorenzo de' Medici (1600–1648) │ │ │ ├─Maria Maddalena de' Medici (1600–1633) │ │ │ └─Claudia de' Medici (1604–1648), soța (1620-1622) lui Federico della Rovere, singurul fiu al ducelui de │ Urbino, și, mai târziu (1626), al archiducelui Leopold V de Austria │ ├─Anna de' Medici (1553–1553) │ ├─Pietro de' Medici (1554–1604) │ ├─(Fiică cu nume necunoscut) (1566–1566) │ ├─Giovanni de' Medici (1567–1621) │ ├─Vindchi de' Medici (1568–1634) │ └─Virginia de' Medici (1568–1615), soția lui Cesare d'Este, Duce de Modena
Seniori (Signore) în Republica Florenței
| Portret | Nume | De la | Până la | Relația cu predecesorul |
|---|---|---|---|---|
.jpg) |
Cosimo de' Medici (Părintele Patriei) |
1434 | 1 august 1464 | Fiul lui Giovanni di Bicci de' Medici |
 |
Piero I de' Medici (Piero Gutosul) |
1 august 1464 | 2 decembrie 1469 | Fiul cel mare a lui Cosimo de' Medici. |
 |
Lorenzo I de' Medici (Lorenzo Mahnificul) |
2 decembrie 1469 | 9 aprilie 1492 | Fiul cel mare a lui Piero I de' Medici. |
 |
Piero de' Medici (Piero Ghinionistul) |
9 aprilie 1492 | 8 noiembrie 1494 | Fiul cel mare a lui Lorenzo Magnificul. Exilat din Florența atunci când Carol al VIII-lea al Franței a invadat Republica |
 |
Cardinal Giovanni de' Medici | 31 august 1512 | 9 martie 1513 | Fratele lui Piero Ghinionistul, al doilea fiu a lui Lorenzo Magnificul. |
 |
Giuliano de' Medici, Duce de Nemours | 9 martie 1513 | 17 martie 1516 | Fratele Cardinalului Giovanni de' Medici, al treilea fiu a lui Lorenzo Magnificul. |
 |
Lorenzo II de' Medici, Duce de Urbino | 17 martie 1516 | 4 mai 1519 | Nepotul lui Giuliano de' Medici, Duce de Nemours, fiul lui Piero Gninionistul. |
_Pope_Clement_VII.jpg) |
Cardinalul Giulio de' Medici | 4 mai 1519 | 19 noiembrie 1523 | Vărul lui Lorenzo II de' Medici, Duce de Urbino, fiul lui Giuliano de' Medici care a fost fratele lui Lorenzo Magnificul. |
 |
Cardinalul Ippolito de' Medici | 19 noiembrie 1523 | 24 octombrie 1529 | Vărul Cardinalului Giulio de' Medici, fiul nelegitim a lui Giuliano de' Medici, Duce de Nemours. |
Duci de Florența
| Portret | Nume | De la | Până la | Relația cu predecesorul |
|---|---|---|---|---|
 |
Allesandro il Moro | 24 octombrie 1529 | 6 ianuarie 1537 | Vărul Cardinalului Ippolito de' Medici, fiul nelegitim a lui Lorenzo II de' Medici, Duce de Urbino sau a Papei Clement al VII-lea. A fost signore în timpul Asediului din Florența, ridicat la rang de Duce în 1531. |
 |
Cosimo I | 6 ianuarie 1537 | 21 aprilie 1574 | Văr îndepărtat a lui Alessandro de' Medici, fiul lui Giovanni dalle Bande Nere. dei Popolani linie descendenta din Lorenzo cel Tânăr, fratele lui Cosimo de' Medici; stră+stră+nepot a lui Lorenzo Magnificul prin mama sa, Maria Salviati, si prin bunica sa, Lucrezia de' Medici. A fost ridicat la rangul de Mare Duce de Toscana în anul 1569 |
Mari Duci de Toscana
| Portret | Nume | De la | Până la | Relația cu predecesorul |
|---|---|---|---|---|
.jpg) |
Francesco I | 21 aprilie 1574 | 17 octombrie 1587 | Fiul cel mare a lui Cosimo I de' Medici, Mare Duce de Toscana. |
 |
Ferdinando I | 17 octombrie 1587 | 17 februarie 1609 | Fratele lui Francesco I de' Medici, Mare Duce de Toscana, fiul lui Cosimo I de' Medici, Mare Duce de Toscana. |
 |
Cosimo II | 17 februarie 1609 | 28 februarie 1621 | Fiul cel mare a lui Ferdinando I de' Medici, Mare Duce de Toscana. |
 |
Ferdinando II | 28 Februaarie 1621 | 23 mai 1670 | Fiul cel mare a lui Cosimo II de' Medici, Mare Duce de Toscana. |
 |
Cosimo III | 23 mai 1670 | 31 octombrie 1723 | Fiul cel mare a lui Ferdinando II de' Medici, Mare Duce de Toscana. |
 |
Gian Gastone | 31 octombrie 1723 | 9 iulie 1737 | Al doilea fiu a lui Cosimo III de' Medici, Mare Duce de Toscana. |
Vezi și
Legături externe
Wikiwand in your browser!
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
