Capră

Capra domestică (Capra aegagrus hircus) este o subspecie domesticită a caprei sălbatice din Asia de sud-vest și Europa de est. Este un membru al familiei bovidelor. Masculul caprei domestice, al caprei negre și al căprioarei se numește țap.^[1]

Pentru alte sensuri, vedeți Capră (dezambiguizare).

Capră
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Subîncrengătură:	Vertebrata
Clasă:	Mammalia
Subclasă:	Theria
Infraclasă:	Placentalia
Ordin:	Artiodactyla
Subordin:	Ruminantia
Familie:	Bovidae
Subfamilie:	Caprinae
Gen:	Capra
Specie:	Capra aegagrus
Subspecie:	C. a. hircus
Nume binomial
Capra aegagrus hircus Linnaeus, 1758
Modifică text

Istoria

Caprele sunt printre primele animale domesticite de către om.^[2] Analiza genetică cea mai recentă^[3] confirmă dovezile arheologice și anume că Munții Zagros din Iran sunt originea tuturor caprinele domestice astăzi. O altă sursă genetică majoră de caprine moderne este capra Bezoar, din regiunile muntoase din Asia Mică și Orientul Mijlociu.^[2] Păstorii neolitici au început să păstreze caprinele pentru lapte și carne, dar au fost folosite și drept combustibil, pentru îmbrăcăminte, construcții și instrumente.^[4] Cele mai timpurii resturi de capre domesticite datând de acum 10.000 ani se găsesc în Ganj Dareh în Iran. Rămășițe de capră au fost găsite la siturile arheologice din Ierihon, Choga, Mami, Djeitun și Cayonu, datând de acum 8000 și 9000 de ani în urmă.^[2]

Capre domestice (Capra aegagrus hircus)

Caracteristici

Există peste 300 de rase distincte de capră.^[4] Speranța de viață pentru caprine este cuprinsă între 15 și 18 ani.^[5] Un exemplar a avut chiar 24 ani.^[6]

Caprele sunt extrem de curioase și inteligente. Cele mai multe capre, în mod natural, au două coarne, de diferite forme și mărimi în funcție de rasă. Caprele sunt rumegătoare.

Compoziția laptelui

Caprele produc aproximativ 2% din laptele total produs în lume.^[7]

Compoziția de bază a diferitelor tipuri de lapte (valori medii la 100g)^[8]

Constituent	Capră	Vacă	Om
Grăsime (g)	3,8	3,6	4,0
Proteine (g)	3,5	3,3	1,2
Lactoză (g)	4,1	4,6	6,9
Cenușă (g)	0,8	0,7	0,2
Total solide (g)	12,2	12,3	12,3
Calorii	70	69	68

Compoziția laptelui la 100 de grame^[9]

Constituenți	unitate	Vacă	Capră	Oaie	Bivoliță
Apă	g	87,8	88,9	83,0	81,1
Proteine	g	3,2	3,1	5,4	4,5
Grăsime	g	3,9	3,5	6,0	8,0
Carbohidrați	g	4,8	4,4	5,1	4,9
Energie	kcal	66	60	95	110
Energie	kJ	275	253	396	463
Lactoză	g	4,8	4,4	5,1	4,9
Colesterol	mg	14	10	11	8
Calciu	IU	120	100	170	195
Acizi grași saturați	g	2,4	2,3	3,8	4,2
Acizi grași mononesaturați	g	1,1	0,8	1,5	1,7
Acizi grași polinesaturați	g	0,1	0,1	0,3	0,2

Statisticile la nivel mondial

Potrivit FAO, producătorii de top, de lapte de capră, în 2008 au fost India (4 milioane tone), Bangladesh (2.16 milioane tone) și Sudan (1.47 tone).^[10]

Țară/Regiune	Total Animale (milioane)	Lapte de capră (milioane tone)	Carne de capră (milioane tone)
Lume	-----	15,2	4,8
Africa	294,5	3,2	1,1
Nigeria	53,8	N/A	0,26
Sudan	43,1	1,47	0,19
Asia	511,3	8,89	3,4
Afganistan	6,38	0,11	0,04
Pakistan	60,00	N/A	N/A
India	125,7	4,0	0,48
Bangladesh	56,4	2,16	0,21
China	149,37	0,26	1,83
Arabia Saudită	2,2	0,076	0,024
America	37,3	0,54	0,15
Mexic	8,8	0,16	0,04
SUA	3,1	N/A	0,022
Europa	17,86	2,59	0,012
Marea Britanie	0,09	N/A	N/A
Franța	1,2	0,58	0,007
Oceania	3,42	0,0004	0,018

Galerie

• 
  Ied din România
• 
  Capra pitică nigeriană, crescută pentru lapte
• 
  Capra de mare, ființă fabuloasă din zodiacul european
  (monedă din vremea împăratului Augustus)
  
• 
  Sabatul vrăjitoarelor
  (Francisco de Goya)
  
• 
  Pictură cu Esmeralda și capra sa, Djali
  (Lionel Royer)
  
• 
  Capra cu trei iezi
• 
  Capre de circ din Seattle, 1905