Aeroportul Bruxelles

Aeroportul Bruxelles, denumit oficial Brussels Airport (IATA: BRU, ICAO: EBBR) (anterior numit în neerlandeză Brussel-Nationaal și în franceză Bruxelles-National), denumire colocvială Aeroportul Zaventem, este un aeroport internațional aflat la 12 km nord-est de Bruxelles^[10], capitala Belgiei. În 2016, circa 21,7 milioane de pasageri au trecut prin Brussels Airport, poziționându-l ca al 26-lea cel mai aglomerat aeroport european.^[6] Brussels Airport este situat parțial în comuna Zaventem, parțial în zona Diegem din comuna Machelen și parțial în Steenokkerzeel,^[11][12] localități din Regiunea flamandă a Belgiei. Aeroportul este gazda a circa 260 de companii, care angajează în mod direct 20.000 de persoane, și servește ca bază logistică pentru Brussels Airlines și TUIfly Belgium. În total, circa 60.000 de persoane sunt angajate în mod direct sau indirect în zona Brussels Airport.^[4]

Nu confundați cu Aeroportul Bruxelles-Sud.

Brussels Airport
nl Brussel-Nationaal Luchthaven fr Aéroport de Bruxelles-National
Identificare
Cod IATA	BRU
Cod ICAO	EBBR - EBMB
Localizare
Coordonate	50°54′05″N 004°29′04″E ({{PAGENAME}})
Altitudine	56 m.d.m.
Localitate	Zaventem
Stradă	A201 f.n., Zaventem, Belgia
Țară	Belgia
Zonă deservită	Regiunea Capitalei Bruxelles Bruxelles[1]
Distanță până în centrul orașului	12 km[2]
Istorie
Denumit după	Bruxelles
Data deschiderii	1940
Dotări și structură
Terminale	Vechiul terminal; Terminalul Connector;
Capacitate (Pasageri pe an)	35 mil.
Legături feroviare	Gara Brussels Airport (trenuri IC[3])
Administrație și operare
Operator	Brussels Airport Company NV/SA (ex-BIAC); Componenta aeriană;
Angajați	60.000 (angajați direct și indirect)[4]
Linii aeriene și operatori	78[4]
Destinații	238[4]
Pasageri	21,8 mil. (în 2016)[4][5][6]
Mărfuri	495.000 t[4]
Trafic de avioane	163.921 decolări 163.474 aterizări (date valabile în 2015)[7]
Sistem de piste
Orientare Dimensiuni Suprafața 07L/25R (doar decolări) 3.638 x 45[8] m Asfalt 07R/25L (doar decolări) 3.211 x 45[8][9] m Asfalt 01/19 (doar aterizări) 2.987 x 50[8] m Asfalt
Prezență online
site web oficial pagină Facebook cont Twitter
Modifică date / text

Compania care operează aeroportul se numește Brussels Airport Company N.V./S.A.; înainte de 19 octombrie 2006, numele acesteia era BIAC (Brussels International Airport Company), fiind creată printr-o lege care stabilea fuziunea dintre BATC și departamentele pentru operațiuni terestre ale RLW/RVA. Din 2011, aeroportul este deținut în proporție de 39% de Fondul de Pensii al Profesorilor din Ontario, organizație cu sediul în Toronto, de fondul Macquarie Group (36%) și de Statul belgian (25%).^[13]

Pe 22 martie 2016, sala de plecări a aeroportului a fost puternic avariată de explozia a două bombe. Aeroportul a fost închis până pe 3 aprilie 2016, când a fost redeschis cu ajutorul unor structuri de primire temporare care asigurau operarea lui la mai puțin de 20% din capacitatea anterioară.^[14] Treptat, aeroportul a redevenit complet operațional, atingând un record de 90.000 de pasageri pe 29 iulie 2016.^[15]

Istoric

Primii ani

Originile aeroportului din Zaventem datează din 1940, când forțele de ocupație germane au confiscat 600 ha de terenuri agricole destinate ca eventual aerodrom de rezervă („Steenokkerzeel”).^[16] Acolo, Luftwaffe a instalat baza aeriană Fliegerhorst Melsbroek^[16] și a construit 3 piste în formă de triunghi: pista 02/20, pista 07L/25R (ambele în uz și astăzi) și pista 12/30. Clădirile aeroportului au fost construite în municipalitatea Melsbroek din apropiere și nu în Zaventem, de aceea aerodromul a fost denumit de localnici Melsbroek. Conform unei legende urbane, germanii ar fi ales poziția aeroportului după ce au întrebat localnicii, iar aceștia le-au indicat un loc în care se producea adesea ceață.

După eliberarea de la 3 septembrie 1944, infrastructura germană de la Melsbroek a căzut în mâinile britanicilor. Când vechiul aeroport civil din Haren a devenit prea mic, autoritățile belgiene au decis să folosească aerodromul de la Melsbroek pentru dezvoltarea unui nou aeroport național.^[16] În 1948 a fost gata noul terminal construit pentru a înlocui clădirea de lemn. În același an, pistele 02/20 și 07L/25R au fost prelungite până la 1.200 m, respectiv 2.450 m, în timp ce pista 12/30 a rămas la 1.300 m. Aerodromul civil de la Melsbroek a fost inaugurat oficial de Prințul regent Carol, Conte de Flandra, pe 20 iulie 1948. Între 1948 și 1956 au fost construite mai multe clădiri și anexe, majoritatea pe teritoriul municipalității Melsbroek.

În 1955 a fost realizată o cale ferată din centrul orașului Bruxelles și până la aeroport. Linia a fost inaugurată oficial de Regele Baudouin, pe 15 mai 1955.^[16]

În 1956 a fost construită o nouă pistă de 2.300 m, 07R/25L, poziționată aproape paralel cu 07L/25R. Ea se află și astăzi în folosință și a fost ulterior extinsă la 3.200 m. În aprilie 1956, guvernul belgian a decis construirea unui nou aeroport,^[17] folosind aceleași piste, dar cu clădirile ridicate la celălalt capăt, în municipalitatea Zaventem. În aprilie 1957 au început lucrările la noul terminal, pregătind aeroportul pentru Expoziția Universală din 1958. Pista înierbată 12/30 a fost desființată pentru a face loc noului terminal de pasageri. Noul aeroport a fost inaugurat pe 5 iulie 1958, la timp pentru Expo 1958. Clădirile din partea din Melsbroek sunt încă folosite de Forțele Aeriene Belgiene (Escadrila 15 Transport Aerian), iar locul este cunoscut încă drept aerodromul Melsbroek. Atât aeroportul civil Brussels Airport cât și Baza Aeriană Melsbroek folosesc în comun aceleași piste.^[18]

După 1960

Boeing 707-300 al Sabena pe Aeroportul Bruxelles în 1966

În timpul exploziei aviației comerciale din anii 1960 și 1970 au fost construite mai multe hangare. Un nou terminal de containere a fost realizat în 1976. În 1994, un terminal de pasageri a fost ridicat adiacent clădirii din 1958. Două vechi dane de pasageri au fost demolate și înlocuite de unele moderne. În 2002, în mijlocul scandalului din jurul falimentul companiei naționale Sabena, a fost inaugurată o nouă dană.

În 2005, aeroportul a primit premiul „Best Airport in Europe” de la Consiliul Aeroportuar Internațional/Asociația Internațională de Transport Aerian (ACI/IATA), pe baza unui sondaj la nivel mondial realizat pe un eșantion de 100.000 de pasageri. Brussels Airport a continuat să apară anual pe lista aeroporturilor de top. Pe 12 decembrie 2005 a fost deschisă o legătură feroviară directă cu Leuven și Liège, după realizarea racordului Nossegem.

În 2007, aeroportul a deservit 17,8 milioane de pasageri, o creștere cu 7% față de 2006. Volumul de marfă manipulat în același an a urcat la 780.000 de tone, o creștere cu 8,9% față de 2006. În 2008, aeroportul a deservit 18,5 milioane de pasageri, adică o creștere cu 3.7% față de anul anterior.^[19]

În martie 2009, vechile tablouri mecanice de afișare a zborurilor au fost înlocuite cu unele electronice.^[20] În septembrie 2009, CEO Wilfried Van Assche a demisionat. Unul din motivele neoficiale a fost întârzierea construcției terminalului low-cost și un posibil proces intentat de 52 de linii aeriene active în Brussels Airport, pe motivul de taxare discriminatorie. Van Assche fusese cel care inițiase extinderea rețelei Long-Haul (Jet Airways, Hainan Airlines, Etihad Airways și US Airways) la Brussels Airport. În februarie 2010, Arnaud Feist a fost numit noul CEO. Președintele Comitetului de Acționari este Marc Descheemaecker.

Falimentul Sabena, pronunțat oficial pe 7 noiembrie 2011, a însemnat o scădere abruptă a traficului de pasageri și o lovitură din care aeroportul și-a revenit cu greutate.^[21][22]

Viitorul aeroportului este amenințat în ultimii ani și de divergențele dintre guvernele regiunilor Flamandă și Bruxelles referitoare la rutele aeriene nocturne și zgomotul produs de avioane în aceste perioade.^[23] Conform unui studiu neoficial, în materie de niveluri ale zgomotului creat și al numărului de persoane afectate de operațiunile de decolare și aterizare Brussels Airport este cel mai mare poluator fonic din cele 30 de aeroporturi europene investigate.^[24]

Pentru a-și proteja locuitorii, Regiunea Bruxelles a introdus, de la 1 ianuarie 2017, norme de zgomot stricte pentru avioanele care o survolează, provocând îngrijorare printre firmele și angajații Brussels Airport, din cauza temerii că unele companii și-ar putea muta operațiunile pe alte aeroporturi.^[25][26][27] Cu toate că nivelul zgomotului este permanent supravegheat^[28][29][30] și multe zboruri de noapte au fost desființate, unele societăți, printre care și Ryanair, și-au transferat deja o parte din cursele de la Zaventem la Charleroi sau în alte orașe.

Atentatele din 2016

Articol principal: Atentatele teroriste de la Bruxelles din martie 2016.

Pe 22 martie 2016, două explozii au avut loc în Aeroportul Bruxelles, la ora locală 07:58. Una a fost localizată lângă birourile de check-in ale American Airlines și Brussels Airlines, iar cealaltă lângă o cafenea Starbucks. O a treia bombă a fost găsită în aeroport și ulterior detonată controlat. În consecință, aeroportul a fost închis după atac până pe 3 aprilie, când a fost redeschis cu ajutorul unor structuri de primire temporare care asigurau operarea lui la mai puțin de 20% din capacitatea anterioară.^[14] Zborurile către Brussels Airport au fost ori anulate, ori redirecționate către cele mai apropiate aeroporturi, spre exemplu Aeroportul Bruxelles-Sud din Charleroi, Aeroportul Internațional Oostende-Bruges și Aeroportul Amsterdam Schiphol. La ora 09:11 CET, o altă explozie a avut loc la stația de metrou Maelbeek/Maalbeek. Organizația teroristă Statul Islamic a revendicat responsabilitatea atacurilor, considerându-le o pedeapsă pentru implicarea Belgiei în campania militară împotriva sa.^[31]

Linii aeriene și destinații

Pasageri

Următoarele linii aeriene operează zboruri regulate și charter spre și dinspre Bruxelles:^[32]

Companii aeriene	Destinații
Adria Airways	Ljubljana
Aegean Airlines	Atena Sezonier: Corfu, Heraklion, Rhodos, Salonic
Aer Lingus	Dublin
Aeroflot	Moscova–Șeremetievo
Air Algérie	Alger, Oran
Air Arabia Maroc	Fez,[33] Casablanca, Nador, Tanger
airBaltic	Riga
Air Canada	Montréal–Trudeau
Air Europa	Madrid
Air France operate de HOP!	Lyon
Air Malta	Malta
Air Moldova	Chișinău
Air Serbia	Belgrad
Air Transat	Sezonier: Montréal–Trudeau
Alitalia	Milano–Linate, Roma–Fiumicino
Alitalia operate de Alitalia CityLiner	Milano–Linate
All Nippon Airways	Tokyo–Narita
Austrian Airlines	Viena
Blue Air (companie suspendată)[34]	Bacău, București, Iași Sezonier: Constanța
BMI Regional	East Midlands, Newcastle upon Tyne
British Airways	Londra–Heathrow
Brussels Airlines	Abidjan, Accra, Agadir, Alicante, Atena, Banjul, Barcelona, Basel/Mulhouse, Berlin, Bilbao, Birmingham, Bologna, Budapesta, Bujumbura, Conakry, Copenhaga, Cotonou, Cracovia, Dakar, Douala, Edinburgh, Entebbe, Faro, Freetown, Geneva, Göteborg, Gran Canaria, Hamburg, Kigali, Kinshasa-N'djili, Lisabona, Lomé, Londra–Heathrow, Luanda, Lyon, Madrid, Málaga, Manchester, Marrakech, Marsilia, Milano–Linate, Milano–Malpensa, Monrovia, Moscova–Domodedovo, Mumbai, Napoli, New York–JFK, Nisa, Oslo–Gardermoen, Ouagadougou, Paris–Charles de Gaulle, Praga, Roma–Fiumicino, Stockholm-Bromma, Strasbourg, Tel Aviv–Ben Gurion, Tenerife–Sud, Toronto–Pearson, Toulouse, Torino, Varșovia–Chopin, Veneția, Viena, Vilnius, Yaoundé, Erevan, Zagreb Sezonier: Ajaccio, Bastia, Bordeaux, Calvi, Catania, Comiso, Dubrovnik, Figari, Florența, Funchal, Heraklion, Ibiza, Jerez de la Frontera, Lourdes, Olbia, Palermo, Palma de Mallorca, Porto, Rodos, Sevilla, Sankt Petersburg, Salonic, Washington–Dulles
Brussels Airlines operate de ASL Airlines France	Paris–Charles de Gaulle
Brussels Airlines operated by BMI Regional	Bremen, Bristol, Hanovra, Nürnberg, Strasbourg, Torino (până pe 10 martie 2018)
Brussels Airlines operated by CityJet	Basel/Mulhouse, Billund (începând din 1 noiembrie 2017), Berlin, Birmingham, Bologna, Bordeaux, Copenhaga, Edinburgh, Geneva, Göteborg, Hamburg, Hanovra (începând din 1 noiembrie 2017), Cracovia, Milano–Linate, Milano–Malpensa, Nantes (începând din 1 noiembrie 2017), Nisa, Praga, Torino (începând din 11 martie 2018)[35] Veneția, Viena, Varșovia–Chopin
Brussels Airlines operate de Flybe	Billund, Birmingham, Hanovra, Nantes (până pe 31 octombrie 2017)
Bulgaria Air	Sofia
Cobalt Air	Larnaca
Corendon Airlines	Antalya, Bodrum, Burgas[36] Dalaman, Faro[37]
Corendon Dutch Airlines	Sezonier: Heraklion
Croatia Airlines	Zagreb
Czech Airlines	Praga
Dan Air	Brașov
Delta Air Lines	Atlanta, New York–JFK
easyJet	Bordeaux,[38] Napoli (până pe 27 octombrie 2017), Nisa
easyJet Switzerland	Basel/Mulhouse, Geneva
EgyptAir	Cairo
El Al	Tel Aviv–Ben Gurion
Emirates	Dubai–International
Ethiopian Airlines	Addis Abeba
Etihad Airways	Abu Dhabi
Eurowings	Stuttgart
Eurowings operate de Eurowings Europe	Salzburg
Eurowings operate de Germanwings	Stuttgart
Finnair	Helsinki
Finnair operated by Nordic Regional Airlines	Helsinki
Freebird Airlines	Charter sezonier: Antalya, Bodrum
Hainan Airlines	Beijing–Capitală, Shanghai–Pudong (reluate pe 25 octombrie 2017)[39]
Iberia	Madrid
Icelandair	Reykjavík–Keflavík
KLM	Amsterdam
KLM operate de KLM Cityhopper	Amsterdam
LOT	Varșovia–Chopin
Lufthansa	Frankfurt, München
Lufthansa Regional operated by Lufthansa CityLine	Frankfurt, München
Middle East Airlines	Beirut
Nordica operate de LOT	Tallinn
Nouvelair	Charter sezonier: Djerba, Monastir
Onur Air	Antalya
Pegasus Airlines	Sezonier: Antalya
Qatar Airways	Doha
Qeshm Air	Teheran–Imam Khomeini[40]
Royal Wings	Charter sezonier: Aqaba
Royal Air Maroc	Casablanca, Nador, Rabat, Tanger Sezonier: Al Hoceima, Oujda
RwandAir	Kigali[41]
Ryanair	Alicante, Barcelona, Berlin, Dublin, Larnaca, Lisabona, Madrid, Málaga, Malta, Milano–Malpensa, Porto, Roma–Fiumicino, Treviso, Valencia Sezonier: Grenoble, Hamburg, Ibiza, Palma de Mallorca
Scandinavian Airlines	Copenhaga, Oslo–Gardermoen, Stockholm–Arlanda Sezonier: Göteborg
SunExpress	Sezonier: Ankara,[42] Izmir
Swiss International Air Lines	Zürich
Swiss International Air Lines operate de Swiss Global Air Lines	Zürich
Tailwind Airlines	Charter: Antalya, Eskișehir
TAP Portugal	Lisabona
TAROM	București
Thai Airways	Bangkok–Suvarnabhumi
TUI fly Belgium	Agadir, Alicante, Almería, Antalya, Banjul, Boa Vista, Cancún, Fuerteventura, Funchal, Gran Canaria, Hurghada, La Palma, Lanzarote, Málaga, Marrakesh, Marsa Alam, Miami, Montego Bay, Priștina, Punta Cana, Rabat, Sal, Santo Domingo, Sharm el-Sheikh, St. Maarten (începând din 30 octombrie 2017),[43] Tenerife–Sud, Tirana, Varadero Sezonier: Ajaccio, Atena, Bastia, Bodrum, Brač,[44] Brindisi, Burgas, Catania, Chania, Corfu, Dalaman, Dubrovnik, Faro, Girona, Heraklion, Ibiza, Izmir, Jerez de la Frontera, Kittilä, Kos, Lamezia Terme, Lourdes, Menorca, Mykonos, Napoli, Olbia, Orlando/Sanford, Palermo, Palma de Mallorca, Paphos, Patras, Ponta Delgada, Reus, Rodos, Salonic, Samos, Santorini, Tivat, Varna, Volos, Zakynthos, Zanzibar
Tunisair	Djerba, Enfidha, Monastir, Tunis
Turkish Airlines	Istanbul–Atatürk, Istanbul–Sabiha Gökçen
Ukraine International Airlines	Kiev–Boryspil
United Airlines	Chicago–O'Hare, Newark, Washington–Dulles
Vueling	Alicante, Barcelona, Málaga, Valencia Sezonier: Ibiza, Palma de Mallorca, Santiago de Compostela
WOW air	Reykjavík–Keflavík

^1 Zborurile Ethiopian Airlines de la Bruxelles către Addis Abeba fac o escală în Paris. Totuși, compania nu deține drepturi de trafic pentru transportul pasagerilor doar între Bruxelles și Paris.
^2 Zborurile RwandAir de la Bruxelles către Kigali fac o escală în Londra. Totuși, compania nu deține drepturi de trafic pentru transportul pasagerilor doar între Bruxelles și Londra.

Marfă

Companii aeriene	Destinații
Air Algérie Cargo	Alger, Casablanca
Asiana Cargo	Anchorage, Halifax, Londra–Stansted, New York–JFK, Seul–Incheon
ASL Airlines Belgium	Helsinki
DHL Aviation operate de AeroLogic	Bahrein, Leipzig/Halle
DHL Aviation operate de DHL Air UK	Cincinnati, Lagos, Leipzig/Halle
DHL Aviation operate de European Air Transport Leipzig	Bergamo, Budapesta, Copenhaga, East Midlands, Leipzig/Halle, Lisabona, Londra–Heathrow, Vitoria
DHL Aviation operate de Kalitta Air	Bahrein, Cincinnati, Leipzig/Halle
DHL Aviation operate de Swiftair	Barcelona, Bratislava, Madrid
Emirates SkyCargo	Chicago–O'Hare, Dubai–Al Maktoum
Ethiopian Airlines Cargo	Addis Abeba, Dubai–Al Maktoum, Guangzhou, Hong Kong, New York–JFK, Shanghai[45]
Etihad Cargo	Abu Dhabi
Finnair Cargo operate de European Air Transport Leipzig	Helsinki
Qatar Airways Cargo	Doha, Entebbe, Nairobi, Oslo–Gardermoen, Stavanger
Royal Air Maroc	Casablanca
Saudia Cargo	Dammam, Jedda, Milano–Malpensa, Riad, Viena
Singapore Airlines Cargo	Bangalore, Chennai, Chicago–O'Hare, Copenhaga, Dallas/Fort Worth, Los Angeles, Mumbai, Sharjah, Singapore

Statistici

Trafic

Trafic pe ani calendaristici^[46][47]

An	Volum pasageri	Modificare față de anul precedent	Zboruri	Modificare față de anul precedent	Marfă (tone)	Modificare față de anul precedent
2016	21.818.418	▼07,00%	223.688	▼06,50%	494.637	▲01,10%
2015	23.460.018	▲06,96%	239.349	▲03,38%	489.303	▲07,79%
2014	21.933.190	▲014,60%	231.528	▲06,90%	453.954	▲05,60%
2013	19.133.222	▲00,90%	216.678	▼03,00%	429.938	▼06,40%
2012	18.971.332	▲01,00%	223.431	▼04,40%	459.265	▼03,30%
2011	18.786.034	▲09,30%	233.758	▲03,60%	475.124	▼00,20%
2010	17.180.606	▲01,10%	225.682	▼02,60%	476.135	▲06,00%
2009	16.999.154	▼08,20%	231.668	▼010,50%	449.132	▼032,1%
2008	18.515.730	▲03,40%	258.795	▼02,10%	661.143	▼015,60%
2007	17.900.000	▲07,10%	264.366	▲03,80%	783.727	▲08,90%
2006	16.707.892	▲03,30%	254.772	▲00,60%	719.561	▲02,40%
2005	16.179.733	▲03,50%	253.255	▼00,30%	702.819	▲05,80%
2004	15.632.773	▲02,90%	254.070	▲00,70%	664.375	▲09,40%
2003	15.194.097	▲05,40%	252.249	▼01,80%	607.136	▲013,1%
2002	14.410.555	▼026,8%	256.889	▼015,9%	536.826	▼08,00%
2001	19.684.867	▼09,00%	305.532	▼06,30%	583.729	▼015,1%
2000	21.637.003	▲07,90%	352.972	▲04,20%	687.385	▲01,90%
1999	20.048.532	▲015,7%	312.892	▲04,30%	674.837	–
1998	18.400.000	▲015,7%	300.000	▲08,30%
1997	15.900.000	▲018,7%	277.000	▲04,90%
1996	13.400.000	▲07,20%	264.000	–
1995	12.500.000	▲011,6%
1994	11.200.000	–
1993	10.000.000+	–
1950	240.000+	–

• Contracțiile din 2001 și 2002 se datorează efectelor combinate ale atentatelor de la 11 septembrie și falimentului companiei naționale de la acea vreme, Sabena.
• Scăderea traficului de marfă în 2008 și 2009 se datorează efectelor combinate ale crizei financiare, care a afectat și volumul de pasageri în 2009, precum și relocării DHL Aviation pe Aeroportul Leipzig/Halle. DHL a părăsit Brussels Airport după ce guvernul belgian a decis să restricționeze numărul de zboruri de marfă pe timpul nopții din cauza zgomotului produs de operațiuni, care afecta locuitorii din vecinătatea aeroportului.
• Scăderea numărului de zboruri și pasageri din 2016 a fost un efect al atentatelor teroriste, care au cauzat închiderea timp de 11 zile a aeroportului, urmată de redeschiderea la o capacitate de trafic redusă sever.

Rute

Cele mai aglomerate rute europene de la Brussels Airport[48] Poz. Destinație Aeroport(uri) Pasageri 2015 Pasageri 2016 1 Barcelona BCN 862,165 889,180 2 Madrid MAD 805,092 763,016 3 Roma FCO 793,605 713,392 4 Berlin TXL, SXF 510,143 703,272 5 Lisabona LIS 725,839 698,131 6 Londra LHR, LGW 723,081 587,487 7 Geneva GVA 570,261 545,230 8 Málaga AGP 463,838 499,228 9 Milano MXP, LIN 542,962 492,068 10 Frankfurt FRA 517,941 467,068

Cele mai aglomerate rute intercontinentale de la Brussels Airport[48] Poz. Destinație Aeroport(uri) Pasageri 2015 Pasageri 2016 1 New York City JFK, EWR 601,314 441,212 2 Tel Aviv TLV 289,395 267,366 3 Washington, D.C. IAD 221,855 212,027 4 Dubai DXB 209,476 187,049 5 Montréal YUL 180,628 174,843 6 Doha DOH 147,395 156,644 7 Abu Dhabi AUH 171,407 144,239 8 Casablanca CMN 159,188 142,294 9 Beijing PEK 114,673 108,464 10 Bangkok BKK 100,026 101,434

Transport la sol

Rutier

Autobuz De Lijn în zona Brucargo a Brussels Airport.

La Brussels Airport se poate ajunge cu mașina pe A201, care este conectată direct cu inelul de ocolire a Bruxelles-ului.^[49] De acolo se poate continua pe majoritatea autostrăzilor principale din Belgia. Trei mari parcări supraetajate au fost construite de parteneri privați ai aeroportului, iar acestea oferă în total 10.800 de locuri de parcare în vecinătatea terminalului.^[50] În ultimii ani, după demolarea unor vechi corpuri de clădiri-anexă din apropiere, au fost realizate la sol și alte parcări mai mici, rezultând un total de circa 20.000 de locuri de parcare.^[50] Există și parcări pe termen lung aflate la distanțe mai mari, spre exemplu în Zaventem sau Machelen. De acolo, pasagerii sunt transportați la aeroport cu microbuze ale parcării.

Shell operează o benzinărie deservită de personal chiar la ieșirea din complexul aeroportului și alta cu autoservire, mai mică, pe o stradă din Zaventem aflată în apropiere.

În aeroport sunt prezente mai multe societăți internaționale de închirieri de mașini precum Avis, Enterprise, Europcar, Hertz, Sixt și Thrifty. Taxi2Share asigură servicii de taximetrie partajată de la aeroport.

În cadrul Inițiativei START, De Lijn operează numeroase servicii de autobuz dinspre și către Bruxelles și diverse orașe din Flandra, majoritatea traseelor traversând zona Brucargo. Autobuzele De Lijn opresc la peroanele A și B ale autogării din aeroport. De la peronul C, compania bruxelleză MIVB/STIB asigură legătura cu centrul capitalei și gara Bruxelles-Luxembourg prin intermediul liniilor 12 (în zilele lucrătoare până la ora 20:00) sau 21 (la sfârșit de săptămână și după ora 20:00 în zilele lucrătoare). De Decker en Van Riet realizează curse directe la fiecare oră către Antwerpen cu autocarele proprii.^[51] Peronul E este folosit de microbuzele sau autobuzele hoteliere, care oferă navete către mai multe hoteluri din zonă.

Taxiurile sunt disponibile permanent în fața terminalului de sosiri. Vehiculele licențiate pot fi recunoscute după emblema colorată în albastru-galben.

Feroviar

Articol principal: Gara Brussels Airport-Zaventem.

Gara Brussels Airport-Zaventem

Gara feroviară este situată sub clădirea aeroportului, la etajul −1. Gara asigură legături directe cu Antwerpen, Bruxelles, De Panne, Gent, Hasselt, Landen, Leuven, Mechelen, Nivelles și Quévy.^[52] Cel puțin patru trenuri pe oră deservesc traseul cel mai folosit, către Gara Bruxelles-Sud, unde călătorii au acces la conexiuni internaționale prin intermediul serviciilor feroviare de mare viteză: Eurostar (spre Londra), Thalys (spre Amsterdam, Avignon, Köln, Essen, Lille, Marseille, Paris și Valence), ICE (spre Köln și Frankfurt) și Eurocity (spre Basel, Berna, Chur, Luxembourg și Zürich).

O legătură feroviară directă spre Leuven a fost inaugurată pe 12 decembrie 2005. O altă legătură directă, spre Antwerpen și Mechelen, prin intermediul proiectului Diabolo, a fost deschisă publicului pe 10 iunie 2012. Deoarece proiectul Diabolo este un parteneriat public-privat, toți călătorii care folosesc gara aeroportului plătesc o taxă suplimentară numită „redevența Diabolo”,^[53] care permite finanțarea mentenanței și operării infrastructurii construite prin acest proiect, precum și recuperarea de către partenerul privat a părții sale de investiție și profit.

Pe 15 decembrie 2014 a fost dată în folosință o linie directă între Bruges și aeroport,^[54][55][56] precum și servicii InterCity către Schiphol și Amsterdam.^[57]

Prin finalizarea tunelului Schuman-Josaphat^[58] a fost realizată o nouă legătură, care asigură conectarea directă a aeroportului cu cartierul european prin trenuri către gările Bruxelles-Schuman și Bruxelles-Luxembourg. Această legătură permite reducerea timpului călătoriei între aeroport și cartierul european la doar 15 minute. Inițial, NMBS/SNCB a anunțat că linia va fi deservită de un tren pe oră,^[59][60] însă în prezent pe linie circulă în zilele lucrătoare un tren la fiecare 30 de minute.^[61]

Note

1. https://store.aci.aero/wp-content/uploads/2018/05/2014_Traffic_Report_sample.xlsx Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
2. Raphaël Meulders (9 mai 2014). „Pourquoi l'aéroport de Zaventem est si mal placé”. La Libre.be. Accesat în 9 iulie 2017.
3. „Timetable: Brussels Airport - Zaventem - Departure”. Pagina oficială a NMBS/SNCB. Accesat în 9 iulie 2017.
4. „Brussels Airport: Belgium's economic power house”. Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la 11 iunie 2017. Accesat în 9 iulie 2017.
5. „Brussels Airport welcomed 21.8 million passengers in 2016”. Pagina oficială a Brussels Airport. Accesat în 16 iulie 2017.
6. „Nombre de passagers: Bruxelles 26e aéroport européen; Charleroi 63e” (în franceză). lavenir.net. Accesat în 9 iulie 2017.
7. „Transport aérien”. fgov.be (în franceză). Serviciul public federal belgian pentru Economie. Accesat în 9 iulie 2017.
8. „Runway Info”. batc.be. Pagina oficială a controlului de trafic al Aeroportului Zaventem. 17 februarie 2017. Arhivat din original la 27 aprilie 2018. Accesat în 9 iulie 2017.
9. „Piste de décollage 25L/07R - Brussels Airport” (în franceză). willemen.be. Arhivat din original la 14 noiembrie 2017. Accesat în 9 iulie 2017.
10. „EBBR — BRUSSELS / Brussels-National”. belgocontrol.be. Arhivat din original la 1 septembrie 2017. Accesat în 9 iulie 2017.
11. „runwayconfig.png” (în neerlandeză). vernieuwing.org. 28 mai 2015. Accesat în 9 iulie 2017.
12. „Zaventem-Luchthaven, Zaventem”. ngi.be (în neerlandeză). Institutul Național de Geografie a Belgiei. Accesat în 9 iulie 2017.
13. „Moody's assigns (P)Baa1 rating to Brussels Airport Holding SA/NV's senior secured debt; stable outlook”. Moodys.com. 13 iunie 2013. Accesat în 9 iulie 2017.
14. John Martens (3 aprilie 2016). „Brussels Reconnects With NYC, Africa as Airport Shifts Gear”. Bloomberg.com. Accesat în 9 iulie 2017.
15. „Record day at Brussels Airport with 90,000 passengers expected”. 28 iulie 2016. Accesat în 9 iulie 2017.
16. „From Haren to Melsbroek”. Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la 19 iulie 2017. Accesat în 10 iulie 2017.
17. „From Melsbroek to Zaventem”. Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la 26 aprilie 2016. Accesat în 10 iulie 2017.
18. „Melsbroek EBMB”. ailes-militaires-belges.be. Accesat în 10 iulie 2017.^{[nefuncțională]}
19. „Record number of passengers at Brussels airport”. Expatica. 22 ianuarie 2009. Arhivat din original la 9 martie 2012. Accesat în 15 iulie 2017.
20. „Brussels Airport vervangt borden met vluchtinformatie”. HLN (în neerlandeză). 20 martie 2009. Accesat în 15 iulie 2017.
21. Lode Vanoost (5 septembrie 2011). „Het failliet van Sabena, 10 jaar later. Deel II: 1975-2001” (în neerlandeză). dewereldmorgen.be. Accesat în 15 iulie 2017.
22. Christophe Degreef (9 noiembrie 2011). „Uitgelicht: Op 7 november 2001 ging Sabena failliet” (în neerlandeză). bruzz.be. Accesat în 15 iulie 2017.
23. „Normes anti-bruit à Brussels Airport: vives tensions entre la Flandre et Bruxelles”. Le Soir. 25 ianuarie 2017. Accesat în 15 iulie 2017.
24. Pierre Vassart (23 iulie 2014). „L'aéroport de Bruxelles est le plus polluant”. lesoir.be (în franceză). Le Soir. Accesat în 15 iulie 2017.
25. „Survol de Bruxelles: fin de la tolérance pour le bruit excessif des avions” (în franceză). Pagina oficială a RTBF. 19 octombrie 2016. Accesat în 15 iulie 2017.
26. Jérôme Durant (4 ianuarie 2017). „Brussels Airport: normes de bruit plus strictes et inquiétudes pour l'emploi” (în franceză). Pagina oficială a RTBF. Accesat în 15 iulie 2017.
27. Céline Biourge (8 februarie 2017). „Brussels Airport: la législation sur les normes de bruit menace-t-elle réellement l'emploi?” (în franceză). Pagina oficială a RTBF. Accesat în 15 iulie 2017.
28. „Contours de bruit” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. Accesat în 15 iulie 2017.
29. „Rapports de bruit” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. Accesat în 15 iulie 2017.
30. „Mesure du bruit” (în franceză). Pagina oficială a controlului de trafic al Aeroportului Zaventem. Arhivat din original la 19 octombrie 2017. Accesat în 15 iulie 2017.
31. Lizzie Dearden (22 martie 2016). „Isis claims responsibility for Brussels attacks”. The Independent. Accesat în 15 iulie 2017.
32. „Route Map - Brussels Airport (BRU)”. Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la 30 iunie 2017. Accesat în 15 iulie 2017.
33. Jim Liu (27 februarie 2017). „Air Arabia Maroc expands Fez routes from June 2017”. routesonline.com. Accesat în 15 iulie 2017.
34. „Compania aeriană Blue Air a intrat în insolvență”. Mediafax.ro. Accesat în 19 septembrie 2023.
35. Jim Liu (30 mai 2017). „brussels airlines March 2018 Turin aircraft changes”. routesonline.com. Accesat în 15 iulie 2017.
36. „BOEK UW VLUCHT” (în neerlandeză). corendon.com. Arhivat din original la 2 februarie 2017. Accesat în 15 iulie 2017.
37. „BOEK UW VLUCHT” (în neerlandeză). corendon.com. Arhivat din original la 2 februarie 2017. Accesat în 15 iulie 2017.
38. „Cheap flights from Brussels Intl to Bordeaux”. easyjet.com. Accesat în 15 iulie 2017.
39. Jim Liu (29 mai 2017). „Hainan Airlines plans Shanghai – Brussels resumption in Sep 2017”. routesonline.com. Accesat în 15 iulie 2017.
40. André Orban (21 iunie 2017). „Qeshm Air will commence weekly flights between Brussels and Tehran on 27 June”. Luchtzak. Accesat în 15 iulie 2017.
41. Sharon Evers (16 iunie 2017). „RwandAir start vlucht: Brussel – Kigali” (în neerlandeză). travelpro.nl. Accesat în 16 iulie 2017.
42. „BRU Summer 2017: news, new routes, airlines”. Luchtzak. Accesat în 15 iulie 2017.
43. „TUI adds weekly flight Brussels-St. Maarten”. thedailyherald.sx. 26 aprilie 2017. Arhivat din original la 31 august 2017. Accesat în 15 iulie 2017.
44. Tuifly. „Promotions”. tuifly.be. Arhivat din original la 27 octombrie 2017. Accesat în 15 iulie 2017.
45. „Ethiopian Airlines Cargo relaunches cargo flights at Brussels Airport from 26 March”. Luchtzak Aviation.
46. „Statistics”. Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la 18 martie 2011. Accesat în 16 iulie 2017.
47. „European Airport Traffic Trends 2017: Passenger numbers”. anna.aero. Accesat în 16 iulie 2017.
48. „BRUtrends 2016” (PDF). Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original (.pdf) la 3 mai 2018. Accesat în 16 iulie 2017.
49. „Voiture / Moto” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la 15 mai 2017. Accesat în 16 iulie 2017.
50. „Parkings & tarifs” (în franceză). Pagina oficială a Brussels Airport. Arhivat din original la 27 mai 2017. Accesat în 16 iulie 2017.
51. „Brussels Airport-Antwerpen”. Pagina oficială a De Decker en Van Riet. Accesat în 16 iulie 2017.
52. „Met de trein van en naar Brussels Airport” (în neerlandeză). Pagina oficială a NMBS/SNCB. p. 3. Arhivat din original la 9 iulie 2016. Accesat în 16 iulie 2017.
53. „Redevance Diabolo (Brussels Airport)” (în franceză). Pagina oficială a NMBS/SNCB. Arhivat din original la 28 august 2018. Accesat în 16 iulie 2017.
54. „Benelux: Bruges Adds Direct Train Connection With Brussels Airport”. International Meetings Review. 6 noiembrie 2014. Arhivat din original la 21 iunie 2018. Accesat în 16 iulie 2017.
55. „Rechtstreekse trein naar Zaventem vanaf december” (în neerlandeză). nieuwsblad.be. 21 octombrie 2010. Accesat în 16 iulie 2017.
56. „Rechtstreeks met trein van Brugge naar luchthaven” (în neerlandeză). focus-wtv.be. 14 decembrie 2014. Arhivat din original la 28 martie 2017. Accesat în 16 iulie 2017.
57. b-europe. „Hop on and head for the Netherlands”. Pagina oficială a NMBS/SNCB. Arhivat din original la 31 ianuarie 2017. Accesat în 16 iulie 2017.
58. „Brochure Schuman-Josafat (2008)”. Pagina oficială a Infrabel. Arhivat din original la 10 martie 2016. Accesat în 16 iulie 2017.
59. „A Regional Express Network in Brussels”. Pagina oficială a Infrabel. Accesat în 16 iulie 2017.
60. „De erg bescheiden start van stations Mouterij en Thurn & Taxis | Brusselnieuws” (în neerlandeză). Brusselnieuws.be. 11 decembrie 2015. Accesat în 16 iulie 2017.
61. „NMBS/SNCB - Timetable & buy tickets”. Pagina oficială a NMBS/SNCB. Accesat în 16 iulie 2017.

Legături externe

• Legături de pe aeroportul  Bruxelles (prezentare grafică actuală)