Boală arterială coronariană

Boala arterială coronariană (BAC), cunoscută și sub numele de cardiopatie ischemică (CI),^[3] boala ateriosclerotică a inimii,^[4] boala ateriosclerotică cardiovasculară,^[5] și boala coronariană,^[6] reprezintă un grup de boli ce include: angina stabilă, angina instabilă, infarctul miocardic și decesul cardiac subit.^[7] Se încadrează din grupul bolilor cardiovasculare, fiind cel mai frecvent tip al acestora.^[8]

Boală arterială coronariană
Imagine ilustrând arterioscleroză într-o arteră coronară.
Specialitate	cardiologie pediatric cardiac surgery[*][[pediatric cardiac surgery (medical specialty)|​]]
Cauze	arterioscleroză[*]​
Clasificare și resurse externe
ICD-9	410-414, 429.2
ICD-10	I20-I25
ICD-11
ICD-9-CM	410-414.99[1] 414.0[1] 414.9[1] 414.00[2]
MedlinePlus	007115
eMedicine	radio/192
Patient UK	Boală arterială coronariană
MeSH ID	D003324
Modifică date / text

Simptome

Un simptom comun este durerea în piept sau disconfortul ce s-ar putea resimți în umăr, braț, spate, gât sau maxilar.^[9] Ocazional, poate fi resimțit ca un fenomen de arsuri în capul pieptului.^[9] De obicei, simptomele apar în timpul exercițiilor sau stresului emoțional, durează mai puțin de câteva minute, iar persoana se simte mai bine după odihnă.^[9] Ar mai putea apărea și dificultăți în respirație, iar uneori nu sunt prezente simptome.^[9] Primul semn este, de obicei, un atac de cord.^[10] Alte complicații includ insuficiența cardiacă sau bătăile neregulate ale inimii.^[10]

Cauze și diagnoză

Factorii de risc includ, printre altele: tensiune arterială crescută, fumatul, diabetul, lipsa de exercițiu, obezitatea, colesterolul ridicat, dieta precară și alcoolul în exces.^[11][12] Alte riscuri includ depresia.^[13] Mecanismul de bază implică arterioscleroza a arterelor inimii.^[12] Un număr de teste ar putea ajuta diagnosticarea, printre altele, aflându-se: electrocardiograma, testarea stresului cardiac, și angiograma coronariană.^[14]

Prevenire și tratament

Prevenția se face printr-o dietă sănătoasă, exerciții regulate, menținerea unei greutăți sănătoase și lipsa fumatului.^[15] Uneori sunt utilizate, de asemenea, medicamente pentru diabet, nivel ridicat al colesterolului și tensiune arterială crescută.^[15] Există dovezi puține pentru screening-ul persoanelor cu un risc scăzut sau care nu prezintă simptome.^[16] Tratamentul implică aceleași măsuri ca și prevenția.^[17][18] Ar putea fi recomandate medicamente suplimentare, precum aspirina, beta-blocantele sau nitroglicerina.^[18] Procedurile precum intervenția coronariana percutanată (ICP) sau intervenția chirurgicală pentru bypass coronarian (ICBC) ar putea fi utilizate în cazuri severe.^[18][19] La persoanele cu BAC stabil este neclar dacă ICP sau ICBC îmbunătățesc speranța de viață față de alte tratamente sau scad riscul unui atac de cord.^[20]

Epidemiologie

În anul 2013, BAC a înglobat cea mai comună cauză de deces la nivel global, ducând la 8,14 milioane de decese (16,8%) față de 5,74 milioane de decese (12%) în 1990.^[8] Riscul de deces din cauza BAC la o anumită vârstă a scăzut între anii 1980 și 2010, în special în țările dezvoltate.^[21] De asemenea, riscul de deces din cauza BAC pentru o anumită vârstă a scăzut și între 1990 și 2010.^[22] În Statele Unite ale Americii, în 2010, aproximativ 20% dintre persoanele de peste 65 de ani au suferit de BAC, 7% între vârstă de 45 și 64 de ani, și 1,3% între 18 și 45 de ani.^[23] Ratele sunt mai ridicate în rândul bărbaților dintr-o anumită categorie de vârstă.^[23]