Biserica de lemn din Bârsana

Biserica de lemn a vechii mănăstiri a Bârsanei se află azi în localitatea Bârsana, în județul Maramureș, pe dealul numit Jbâr. Aceasta este o veche biserică greco-catolică (azi, monument istoric)^[1]. Însă nu trebuie confundată cu noua biserică de lemn din actualul complex monahal "Mănăstirea Bârsana", aflată la câțiva km distanță, pe locul unde s-a aflat aproximativ între anii 1739-1795 biserica tratată aici. Datează din anul 1711. Are hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04517. Biserica a fost inclusă pe lista de patrimoniu cultural mondial UNESCO împreună cu alte șapte biserici din județul Maramureș în decembrie 1999.

Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Bârsana, județul Maramureș, foto: iulie 2012.

Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Bârsana, județul Maramureș, foto: iulie 2012.

Istoric și trăsături

Biserica este situată în Maramureșul istoric, pe valea Izei. Vechea biserică de lemn a fost construită în anul 1711 în locul numit „Părul Călugărului” de preotul nobil Ioan Ștefanca, împreună cu fii săi și alți săteni, pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru protecție în timpul ciumei mari din anul anterior. Biserica a fost mutată pe Valea Izei în jurul anului 1739 pe locul unui cimitir apărut după lupta cu tătarii de la 1717. Biserica a fost mutată a doua oară când a fost adusă în sat în jurul anului 1795 în mijlocul unui cimitir de victime din timpul ciumei mici de la 1742 sau de mai târziu^[2]. Interiorul bisericii a fost repictat în 1806 de către Hodor Toader, fiind influențat de stilurile baroc și rococo. Picturile au fost executate pe lemn, parțial nivelat cu bucăți textile, fixate pe pereți și acoperite cu un strat de var preparat, cum era obiceiul vremii. Ulterior, a fost adăugat, pe vest, pridvorul cu două niveluri și au fost lărgite ferestrele. În anul 1929 au fost tăiate ferestrele care încadrează ușa dintre naos și pronaos. Biserica este construită din bârne asamblate în sistem „blockbau” și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos, de scene din Geneză, iar în pronaos de Judecata de Apoi, ca și de discursul moralizator pus în evidență de paralelismul dintre scenele din Vechiul Testament și Patimile lui Iisus. Zugravul Toader Hodor introduce în pictura murală maramureșeană motive decorative de inspirație barocă și rococo și un mod de reprezentare pictural și dinamic, străin tradiției postbizantine. În cadrul creației sale pictura de la Bârsana reprezintă cel mai coerent ansamblu decorativ, ce include pictura murală, iconostasul și mobilierul, interiorul bisericii dând impresia unui spațiu plastic inedit prin raport cu tradiția postbizantină, dominantă până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Pictura

Iconostasul

sus: Facerea lui Adam și a Evei; Ispita șarpelui; jos: Spălarea picioarelor; Cina cea de taină

Iisus la Ana; Iisus la Caiafa

Iisus în templu cu dascălii

Sf.Gheorghe ucigând balaurul

Arhanghelul Mihail salvează un copil de la înec

Iisus-Viță-de-Vie; Viziunea lui Sf.Petru din Alexandria

Lupta lui Nestor cu Lie păgânul

Sfinți mucenici militari

Flagelarea; Iuda aruncă arginții și se spânzură

Punerea pe cruce; Crucificarea

Întoarcerea fiului risipitor; Iisus umblă pe mare

Cina din Emaus; Iisus călătorește cu Luca și Cleopa

sus: Înălțarea sfântului Ilie, Înger trâmbițând; Jos: Evanghelistul Ioan, Soborul Arhanghelilor

sus: Înălțarea sfântului Ilie, Înger trâmbițând; Jos: Soborul Arhanghelilor; Evanghelistul Matei

sus: Evanghelistul Luca; Scara lui Iacov; Înălțarea Maicii Domnului; jos: Corabia lui Noe pe muntele Ararat; Arderea Somorei și Gomorei; Dumnezeu îi poruncește lui Avraam să-și sacrifice fiul; Isaac adus spre jertfă.

Sf.Onufrie împărtășit de înger

Înălțarea Maicii Domnului; Evanghelistul Marcu

Ceata (serafimilor) „celor cu multe aripi”

Altar: Sfinții Ierarhi

Sfânta Treime la Mamvri

Iscălitura zugravului

Pictura murală, păstrată în proporție mai mare în altar și naos, a fost realizată de Toader Hodor, un zugrav originar din Vișeu-de-Mijloc. Prezența lui în Maramureș e semnalată abia în primii ani ai secolului XIX, în câteva biserici de pe cursul inferior al Izei și din satele din vecinătate: Cornești, Bârsana (1806), Văleni (1807), și Nănești (1809).^[3]

„De numele lui Toader Hodor se leagă introducerea picturii de factură barocă și rococo în Maramureș. Zugravul a urmat cu consecvență anumite modele care îi deveniseră familiare, pe care le folosește cu dezinvoltură și ingeniozitate formală. Se simte în opera lui ceva din plăcerea improvizației și a jocului fanteziei cu formele și motivele ornamentale atât de dragi barocului și rococoului. ”

—Anca Pop-Bratu, Pictura murală maramureșeană. Meșteri zugravi și interferențe stilistice

Nu numai pictura murală a bisericii din Bârsana, dar și icoanele și piesele de mobilier se conformează unor legi ornamentale de tip baroc.^[4]

Programul iconografic

Pictura bolții naosului cuprinde mai multe scene cu semnificație complexă, cu aluzie la Judecata de apoi. Spre nord este reprezentat Soborul arhanghelilor, cu Arhanghelul Mihail în centru, ținând în mâini sabia și balanța, ca în ziua Judecății de apoi. Scena centrală a bolții este Înălțarea sfântului Ilie, în carul tras de cai înaripați. Mai jos, la stânga, Ilie șade pe vârful muntelui, așa cum este scris în 4 R 1,9, chemând foc din cer peste cei cincizeciși (4 R 1,10), cf. E. Poirot, Triada Dreptului Enoh, a Sfântului Profet Ilie și a Sfântului Ioan Teologul, în ciclul lui Ilie din biserica Ieud-Deal,în Tabor 2014/nr. 7, nota 8 p. 17.

Bolta altarului înfățișează Încoronarea Fecioarei, temă de glorificare a Maicii Domnului, de origine apuseană, zugrăvită în altar în legătură cu dogma întrupării.^[4]

Teoria sfinților ierarhi completează programul altarului, cuprinzând registrele inferioare. Sfinții patriarhi poartă saccos^[5], omofor^[6] încrucișat pe piept, mitră^[7] și cârjă episcopală.^[8] Alte imagini simbolizează euharistia (Iisus Viță-de-vie și Vizunea sfântului Petru din Alexandria) sau împărtășania (Împărtășirea sfântului Onofrie).

Pictura naosului se caracterizează prin reprezentarea în paralel a „Genezei”, în 20 de episoade extrem de detaliate și a ciclului „Patimilor”, în 18 episoade.

Din pictura pronaosului se păstrează doar pe peretele sudic un mic fragment, reprezentând Cetele drepților, care făceau parte din ansamblul Judecății de apoi.

Tâmpla bisericii din Bârsana prezintă un program iconografic aparte. De jos în sus, în primul registru este figurată Duminica tuturor sfinților, cu Iisus în centru, binecuvântând cu amândouă mâinile. În următorul Iisus tronează înveșmântat ca mare preot și ține evanghelia deschisă, fiind încadrat de apostoli și de doisprezece prooroci. Registrul superior este dedicat Maicii Domnului care apare, cu pruncul în brațe, încoronată și cu un sceptru în mână, între profeții care au prevestit-o. În ultimul registru este reprezentată Răstignirea la care asistă, de o parte și de alta a crucii, Maica Domnului și apostolul Ioan.^[9]

„Programul iconografic al bisericii din Bârsana se caracterizează prin: predominarea sensului eshatologic (enunțat de asocierea temelor de pe bolta naosului, semnalat aluziv de introducerea reprezentării cetelor îngerești alături de scene din „Apocalips” în altar, în sfârșit concretizat de figurarea Judecății de apoi în pronaos), prevalența caracterului moralizator (subliniat în paralelismul scenelor din „Vechiul Testament” cu Patimile, punându-se accentul pe relația directă cu divinitatea) și relevarea laturii umane a narațiunii – ca tot atâtea simptome ale modificărilor petrecute aici, în consonanță cu noua spiritualitate a epocii. ”

—Anca Pop-Bratu, Pictura murală maramureșeană. Meșteri zugravi și interferențe stilistice

Principalele piese de mobilier din biserică sunt integrate unei viziuni artistice unitare, folosind, la rândul lor, elemente de morfologie barocă. Ușile împărătești sunt construite în ajur, pe suportul unor linii șerpuite, pe care se înfășoară vrejuri cu frunze, iar ușile diaconești sunt decupate după forma siluetelor arhanghelilor Mihail și Gavril.^[10]

Icoanele împărătești^[11] sunt închise în chenare, terminate în partea superioară prin arcade baroce flancate de colonete pe care se încolăcesc ciorchini de viță de vie.

Celelalte picturi murale ale lui Toader Hodor s-au pierdut odată cu dezmembrarea bisericilor din Văleni și Nănești.