From Wikipedia, the free encyclopedia
Papa Benedict al XIV-lea (n. , Bononia, Statele Papale – d. , Roma, Statele Papale) (în franceză Benoît XIV, în latină Benedictus XIV, în italiană Benedetto XIV) a fost papă din 1740 până în 1758. La botez a primit numele de Prospero Lorenzo Lambertini.
| Benedict al XIV-lea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Prospero Lorenzo Lambertini  |
| Născut | [1][2][3][4][5] Bononia, Statele Papale |
| Decedat | (83 de ani)[1][2][3][6][4] Roma, Statele Papale |
| Înmormântat | Tomba di Benedetto XIV[*] |
| Religie | Biserica Catolică[7] |
| Ocupație | preot catolic[*] canon law jurist[*] |
| Locul desfășurării activității | Roma Statele Papale |
| Limbi vorbite | limba latină[8][9] limba italiană[8] |
| Activitate | |
| Început de pontificat | 17 august 1740 |
| Final de pontificat | 3 mai 1758 |
| Predecesor | Papa Clement al XII-lea |
| Succesor | Papa Clement al XIII-lea |
Modifică date / text  | |
Părinții săi erau Marcello Lambertini și Lucrezia Bulgarini.
A devenit episcop de Ancona, apoi arhiepiscop al orașului natal, înainte de a fi ales succesor al Papei Clement al XII-lea, după șase luni de conclav și 254 de scrutine, la 17 august 1740. A fost legislator al Bisericii moderne, a marcat secolul al XVIII-lea prin îndelungatul său pontificat și prin deschiderea sa, în secolul Luminilor. A încercat să calmeze certurile religioase, să aducă Biserica greacă[10] în sânul Bisericii Universale. Confirmând bulla Unigenitus, i-a atenuat rigorile care se exercitau cu ocazia aplicării acesteia.
Lumea ignoră faptul că Papa Benedict al XIV-lea a participat la revoluția coperniciană, autorizând publicarea lucrărilor despre noile reprezentări ale lumii (heliocentrismul acelei epoci):
A fost un papă al Romei, unul dintre cei mai învățați și mai nobili, reușind, printr-o înțeleaptă moderație, să mențină pacea Bisericii și bucurându-se de apreciere și din partea lumii protestante. A fost unul din marii protectori ai geniilor creatoare ale vremii. În mod constant, a îmbogățit valoroasa Bibliotecă a Vaticanului. Se comporta cordial. Se plimba prin Roma pe jos, discutând cu oamenii. A adunat toate legile emise de el într-un "bullarium" de 20 de volume groase. A suprimat, din calendar, 36 de sărbători, până atunci de poruncă, limitând, în acest fel, orice abuz. Împărăteasa de la Viena, Maria Terezia îl numea "înțeleptul, prin excelență". I-a fost protector și episcopului român Inocențiu Micu-Klein, care a fost obligat să stea exilat la Roma, din cauza dușmanilor națiunii române. A fost stimat de toată lumea. Chiar și la Londra, i-a fost ridicat un monument, care purta epitaful: "Monarhului fără favoriți și fără curtezani, Papă fără nepotism; doctor fără orgoliu; cenzor fără neplăceri".
O premieră marchează relațiile inter-religioase, care vor reapărea abia în secolul al XX-lea: Benedict al XIV-lea i-a scris o scrisoare celui de-al 7-lea Dalai Lama, Kelzang Gyatso, prin intermediul părintelui capucin italian Orazio Della Penna.
A scris numeroase lucrări de drept canonic și a dezvoltat studierea științelor la Roma. La începutul pontificatului său, nu s-a arătat opus Luminilor și a întreținut relații cu Frederic al II-lea al Prusiei, prin intermediul savantului Maupertuis. Voltaire i-a dedicat, în 1745, tragedia Mahomet, lucru pe care l-a acceptat, la sfatul anturajului său. În a doua parte a pontificatului său, s-a arătat mai "conservator", reînnoind rezervele cu privire la francmasonerie și încurajând predicarea exaltată a lui Léonard de Saint-Maurice. A reformat Iezuiții din Portugalia. Acest papă a protejat artele și industria, cât și literele pe care le cultiva el însuși. A lăsat un mare număr de lucrări, care au fost publicate la Bassano, în anul 1788 (15 volume in-folio). Principalele se referă la Beatificare, la Jertfa Liturgică, la Sinoade.
Benedict al XIV-lea a murit la 3 mai 1758, iar Clement al XIII-lea i-a succedat.
Să nu se confunde cu cei doi antipapi Benedict al XIV-lea care domniră din 1425 și până, cel puțin, în 1430.
Între paranteze, sunt trecuți anii consacrărilor episcopale.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
