Bătălia de la Inchon

Bătălia de la Inchon (coreeană 인천상륙작전, engleză Battle of Inchon) sau (nume de cod) Operațiunea Cromit (în engleză Operation Chromite) a fost o invazie amfibie și o bătălie din Războiul din Coreea care a avut ca rezultat o victorie decisivă și o inversare strategică a situației generale în peninsulă în favoarea Comandamentului Națiunilor Unite (ONU). Operațiunea a implicat aproximativ 75.000 de soldați și 261 de nave militare și a dus la recucerirea capitalei sud-coreene Seul, două săptămâni mai târziu.^[4]

Bătălia de la Inchon
Parte din Războiul din Coreea
Informații generale
Perioadă 15 septembrie 1950–19 septembrie 1950 Loc Incheon, Coreea de Sud 37°29′N 126°38′E ({{PAGENAME}}) Rezultat Victorie a forțelor Organizației Națiunilor Unite
Beligeranți
Coreea de Sud  Organizația Națiunilor Unite  Statele Unite  Regatul Unit  Canada  Franța	Coreea de Nord
Conducători
Douglas MacArthur Arthur Dewey Struble Edward M. Almond Oliver P. Smith[1] Sohn Won-yil Paik In-yeop Shin Hyun-joon	Kim Il-sung Choe Yong-kun Wol Ki Chan Wan Yong
Efective
40.000 infanterie 4 crucișătoare 7 distrugătoare 230 nave de suport Joint Task Force 7[2]	6.500 infanterie 19 aeronave[3] 1 fortăreață 1 barcă de patrulare Cantitate necunoscută de artilerie
Pierderi
americane: 224 uciși 809 răniți 2 crucișătoare deteriorate 3 distrugătoare deteriorate 1 navă suport pierdută și 3 deteriorate 1 aeronavă distrusă	1.350 uciși 1 fortăreață deteriorată 1 barcă de patrulare scufundată 1 aeronavă distrusă
Modifică date / text

A avut loc în perioada 10-19 septembrie 1950, între 10-15 septembrie au avut loc bombardamente asupra Wolmido și Inchon, iar între 15-19 septembrie a avut loc debarcarea de la Inchon.

Printr-un atac surpriză amfibiu departe de Perimetrul Pusan pe care forțele ONU și Armata Republicii Coreea (ROK) îl apărau cu disperare, orașul Inchon, în mare parte neapărat, a fost securizat după ce a fost bombardat de forțele ONU. Bătălia a pus capăt unui șir de victorii ale Armatei Populare Coreene din Coreea de Nord (KPA). Recuperarea ulterioară a Seoulului de către ONU a întrerupt parțial liniile de aprovizionare ale KPA în Coreea de Sud.

Forțele ONU și Armata Republicii Coreea (ROK) au fost comandate de generalul american de armată Douglas MacArthur. MacArthur a fost forța motrice din spatele operațiunii, depășind îndoielile puternice ale generalilor mai precauți privind un asalt riscant pe un teren extrem de nefavorabil. Bătălia a fost urmată de o prăbușire rapidă a KPA; în decurs de o lună de la debarcarea de la Inchon, americanii au luat prizonieri 135.000 de soldați KPA.^[5]

Note

1. Halberstam 2007, p. 302.
2. Utz, Curtis (2000). Assault from the Sea: The Amphibious Landing at Inchon. Washington: Naval Historical Center, Dept. of the Navy. p. 24. ISBN 0945274270.
3. Hoyt 1984, p. 11. . Nu au anticipat nicio opoziție aeriană, pentru că, din câte știau serviciile de informații, nord-coreenii mai aveau doar nouăsprezece avioane.
4. The Independent, 16 September 2010, p. 35 reporting on a 60th anniversary re-enactment.
5. Stueck, William W. (2002), Rethinking the Korean War: A New Diplomatic and Strategic History, Princeton, NJ: Princeton University Press, ISBN: 978-0691118475 Page 202.