Andrei Vîșinski

Andrei Ianuarievici Vîșinski (în rusă Андрей Януарьевич Вышинский) n. 28 noiembrie/10 decembrie 1883, Odessa, Imperiul Rus – d. 22 noiembrie 1954, New York City, New York, SUA) a fost un jurist și diplomat rus și sovietic de origine poloneză, membru al Partidului Comunist din 1920 și membru al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1939.^[3] El a fost cunoscut ca procuror general al URSS în procesele publice de la Moscova din vremea lui Stalin (Marea Epurare) și la Procesele de la Nürnberg. A îndeplinit și funcția de ministru al afacerilor externe al URSS în perioada 1949–1953, succedându-i lui Viaceslav Molotov. Vâșinski a primit Premiul Stalin în 1947.^[3]

Andrei Ianuarievici Vîșinski Андрей Януарьевич Вышинский
Date personale
Născut	10 decembrie 1883 Odesa, Ucraina, Imperiul Rus
Decedat	22 noiembrie 1953 (69 de ani) New York (oraș), New York (stat), SUA
Înmormântat	necropola din zidul Kremlinului[*]​
Cauza decesului	cauze naturale (infarct miocardic)
Cetățenie	Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Religie	ateu
Ocupație	jurist diplomat politician cadru didactic universitar[*]​ avocat
Limbi vorbite	limba poloneză limba franceză limba rusă[1][2] limba ucraineană[2]
Ministrul Afacerilor Externe al URSS
În funcție 4 martie 1949 – 5 martie 1953
Precedat de	Viaceslav Molotov
Succedat de	Viaceslav Molotov
Procuror general al URSS
În funcție 3 martie 1935 – 31 mai 1939
Precedat de	Ivan Akulov
Succedat de	Mikhail Pankratov
Procuror general al RSFS Rusă
În funcție 11 mai 1931 – 25 mai 1934
Precedat de	Nicolai Krâlenko
Succedat de	Vladimir Antonov-Ovseyenko
Premii	Premiul Stalin Ordinul Lenin Ordinul Războiului Patriotic cl. I[*]​ Medalia „Pentru Apărarea Moscovei”[*]​ Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*]​ Ordinul Steagul Roșu al Muncii Medalia „Pentru Victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic 1941–1945”[*]​
Partid politic	Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Alma mater	Navcealno-naukovîi instîtut prava Kîiivskoho naționalnoho universîtetu imeni Tarasa Șevcenka[*][[Navcealno-naukovîi instîtut prava Kîiivskoho naționalnoho universîtetu imeni Tarasa Șevcenka (faculty of law in Kyiv, Ukraine)|​]] Imperatorski universitet Sveatogo Vladimira[*][[Imperatorski universitet Sveatogo Vladimira (one of the twelve Imperial universities of the Russian Empire, located in Kyiv (1834—1917))|​]]
Semnătură
Modifică date / text

Note

1. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
2. CONOR.SI[*]​ Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
3. Rumeanțev, Veaceslav. „Вышинский, Андрей Януарьевич. БИОГРАФИЧЕСКИЙ УКАЗАТЕЛЬ”. XPOHOC. Accesat în 21 iulie 2012.

Lectură suplimentară

• Misiunile lui A.I. Vâșinski în România: din istoria relațiilor româno-sovietice : 1944-1946 : documente secrete, Alexandru Bîrlădeanu, Editura Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 1997

Legături externe

• Cum a devenit călăul Vâșinski cetățean de onoare al Sibiului Arhivat în 22 octombrie 2013, la Wayback Machine., 17 mai 2013, Claudiu Padurean, România liberă
• Apostolul Andrei care a propovăduit comunismul în România. Ce-a făcut Ianuarievici Vîșinski în februarie '45, 16 octombrie 2014, Laurențiu Ungureanu, Radu Eremia, Adevărul