From Wikipedia, the free encyclopedia
Alfabetul armenesc este alfabetul folosit la scrierea limbii armene clasice cât și a celor două dialecte moderne scrise și vorbite, Armeneasca Estică și cea Vestică. Acest alfabet a fost conceput de sfântul armean Mesrob Maștoț (în armeană Մեսրոպ Մաշտոց) în anul 405 pentru traducerea Bibliei în limba armeană.
Literă | Ortografie | Nume | Pronunție | Transliterație | Valoare
Numerică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Tradițională | Reformată | Limba armeană | Clasică | Estică | Vestică | Centrală | Arm. Clasică (ISO 9985) | |||||
Clasică | Estică | Vestică | Centrală | |||||||||
Ա ա | այբ | [aɪb] | [aɪpʰ] | [aɪp] | [ɑ] | a | 1 | |||||
Բ բ | բեն | [bɛn] | [pʰɛn] | [pɛn] | [b] | [pʰ] | [p] | b | 2 | |||
Գ գ | գիմ | [gim] | [kʰim] | [kim] | [g] | [kʰ] | [k] | g | 3 | |||
Դ դ | դա | [dɑ] | [tʰɑ] | [tɑ] | [d] | [tʰ] | [t] | d | 4 | |||
Ե ե | եչ | [jɛtʃʰ] | [ɛ], initially [jɛ]1 | e | 5 | |||||||
Զ զ | զա | [zɑ] | [z] | z | 6 | |||||||
Է է | է | [ɛː] | [ɛ] | [ɛː] | [ɛ] | ē | 7 | |||||
Ը ը | ըթ | [ətʰ] | [ə] | ë | 8 | |||||||
Թ թ | թո | [tʰo] | [tʰ] | t‘ | 9 | |||||||
Ժ ժ | ժէ | ժե | [ʒɛː] | [ʒɛ] | [ʒ] | ž | 10 | |||||
Ի ի | ինի | [ini] | [i] | i | 20 | |||||||
Լ լ | լիւն | լյուն | [lʏn]2 | [l] | l | 30 | ||||||
Խ խ | խէ | խե | [χɛː] | [χɛ] | [χ] | x | 40 | |||||
Ծ ծ | ծա | [tsɑ] | [tsʼɑ] | [dzɑ] | [ts] | [tsʼ] | [dz] | ç | 50 | |||
Կ կ | կեն | [kɛn] | [kʼɛn] | [gɛn] | [k] | [kʼ] | [g] | k | 60 | |||
Հ հ | հո | [ho] | [h] | h | 70 | |||||||
Ձ ձ | ձա | [dzɑ] | [tsʰɑ] | [tsɑ] | [dz] | [tsʰ] | [ts] | j | 80 | |||
Ղ ղ | ղատ | [ɫɑt] | [ʁɑtʼ] | [ʁɑd] | [l], or [ɫ] | [ʁ] | ġ | 90 | ||||
Ճ ճ | ճէ | ճե | [tʃɛː] | [tʃʼɛ] | [ʤɛ] | [tʃ] | [tʃʼ] | [ʤ] | č̣ | 100 | ||
Մ մ | մեն | [mɛn] | [m] | m | 200 | |||||||
Յ յ | յի | հի | [ji] | [hi] | [j] | [h]3, [j] | y | 300 | ||||
Ն ն | նու | [nu] | [n] | n | 400 | |||||||
Շ շ | շա | [ʃɑ] | [ʃ] | š | 500 | |||||||
Ո ո | ո | [o] | [vo] | [o], initially [vo]4 | o | 600 | ||||||
Չ չ | չա | [tʃʰɑ] | [tʃʰ] | č | 700 | |||||||
Պ պ | պէ | պե | [pɛː] | [pʼɛ] | [bɛ] | [p] | [pʼ] | [b] | p | 800 | ||
Ջ ջ | ջէ | ջե | [ʤɛː] | [ʤɛ] | [tʃʰɛ] | [tʃɛ] | [ʤ] | [tʃʰ] | [tʃ] | ǰ | 900 | |
Ռ ռ | ռա | [rɑ] | [ɾɑ] | [rɑ] | [r] | [ɾ] | [r] | ṙ | 1000 | |||
Ս ս | սէ | սե | [sɛː] | [sɛ] | [s] | s | 2000 | |||||
Վ վ | վեւ | վեվ | [vɛv] | [v] | v | 3000 | ||||||
Տ տ | տիւն | տյուն | [tʏn] | [tʼʏn]5 | [dʏn] | [t] | [tʼ] | [d] | t | 4000 | ||
Ր ր | րէ | րե | [ɹɛː] | [ɹɛ]6 | [ɾɛ] | [ɹ]6 | [ɾ] | r | 5000 | |||
Ց ց | ցո | [tsʰo] | [tsʰ] | c‘ | 6000 | |||||||
Ւ ւ | հիւն | N/A7 | [hʏn] | [w] | [v]8 | w | 7000 | |||||
Փ փ | փիւր | փյուր | [pʰʏɹ]9 | [pʰʏɾ] | [pʰ] | p‘ | 8000 | |||||
Ք ք | քէ | քե | [kʰɛː] | [kʰɛ] | [kʰ] | k‘ | 9000 | |||||
Adăugate pe parcursul secolului al XIII-lea | ||||||||||||
Օ օ | օ | [o] | [o] | ò | N/A | |||||||
Ֆ ֆ | ֆէ | ֆե | [fɛː] | [fɛ] | [f] | f | N/A | |||||
Manuscriptele vechi armenești conțineau ligaturi pentru a salva spațiu. Câteva dintre cele mai folosite ligaturi erau: ﬓ (մ+ն), ﬔ (մ+ե), ﬕ (մ+ի), ﬖ (վ+ն), ﬗ (մ+խ), և (ե+ւ), etc. Chiar și după inventarea tipografiei, se făcea uz de ligaturi.
În Limba Armeană, [ , ] este o virgulă, [ : ] este punctul de la sfârșitul propozitiei. Semnul de întrebare [ ՞ ] se pune la ultima vocala a cuvântului întrebării. Stopul scurt [ ՝ ] se plasează la sfârsit de cuvânt, indicând o pauză mai mare decât cea a virgulei, si faptul ca urmeaza o explicatie, Semnul interjecțional [ ՛ ] se plasează între ultima și penultima literă a unei interjecții. [ « » ] este folosit ca „ghilimele” . [ ՜ ] se folosește ca semn de exclamare.
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.