Alegeri generale în România, 1928

Alegerile generale în România, 1928, au avut loc în luna decembrie a acelui an.

Imediat după accederea PNȚ la șefia guvernului, acesta a organizat alegeri. Listele de candidatură au trebuit depuse la tribunalele județene până la data de 26 noiembrie. Alegerile au fost stabilite a avea loc conform programului: 12 decembrie - Cameră, 15 decembrie - Senat (votul universal), 17 decembrie - senatorii aleși de consiliile comunale, 19 decembrie - senatorii aleși de camerele de industrie, comerț și agricultură.

Alegerile au fost contestate puternic de liberali. Texte precum „Bande organizate în toată regula puse sub conducerea acelora cari „fac“ alegerile, atacă și lovesc la sate cași la orașe, fără nici o măsură de sus, ba dimpotrivă...“^[1] umpleau gazetele afiliate PNL. Pe de altă parte, PNȚ a considerat că „Alegeri în felul acesta nu s'au mai făcut la noi până acum. Pentru întâia oară vedem cu ochii adevărate alegeri libere. Nici un scandal, nici o asuprire, nici un amestec al jandarmeriei.“^[2].

Adevărul a fost undeva pe la mijloc. Liberalii au avut dreptate acuzând PNȚ de folosirea fondurilor bugetare pentru finanțarea propriei lor campanii și pentru desființarea abuzivă a mai multor consilii comunale și județene (de exemplu, decizia desființării consiliilor a 23 de comune din Vlașca a fost apelată și a avut câștig de cauză, însă alegerile nu au fost repetate^[3]). Dar și PNȚ a avut oarecum dreptate în privința "libertății și liniștei", fiind mult mai puține altercații decât la alegerile anterioare (Înregistrarea din ziua de 12 decembrie în jurnalul lui Iorga, precum apare în Memorii, este scurtă și edificatoare: „Alegeri fără nicio însuflețire“, similar și pentru 15 decembrie: „Alegeri cu totul moarte pentru Senat.“), deși acestea nu au lipsit, în special în campanie^[4].

Deși nu a participat la alegeri, Partidul Social-Democrat a primit de la PNȚ 9 locuri pe "listele guvernului" atribuite următorilor membri PSD: Ion Flueraș, Iosef Jumanca, Romulus Dan, Eftimie Gherman, Lotar Rădăceanu, Ion Mirescu, Alexandru Lucian, I. Rusnac și I. Pistiner^[5].

Rezultate oficiale

Adunarea Deputaților

Rezumat simplificat al rezultatelor alegerilor legislative (deputați) din România din 12 decembrie 1928^[6]

Partid, grupare sau alianță	Total voturi	% (din total)	% (după redistribuire)	Mandate după redistribuire
Partidul Național-Țărănesc	2.208.922	77,76	83,13	348
Partidul Național Liberal	185.939	6,55	7,00	13
Partidul Maghiar	172.699	6,08	4,57	16
Partidul Țărănesc (Dr. N. Lupu)	70.506	2,48	2,65	5
Partidul Poporului și Național	70.490	2,48	2,65	5
Partidele care urmează nu au obținut minimum 2% din voturi și deci nu vor intra în Parlament.
Gruparea Blocului Muncitoresc și Țărănesc	38.351	1,35
Gruparea Partidului Ligii A.N.C.	32.273	1,14
Gruparea independentă Prahova (desident liberal)	3.232	0,11
Gruparea independentă Constanța (desident liberal)	1.439	0,05
Gruparea independentă Ismail (desident național țărănesc)	1.214	0,04
Gruparea Sfatul Negustoresc (Olt)	877	0,03
Gruparea independentă Botoșani (desident liberal)	588	0,01
Gruparea independentă Dolj	205	0,01
Gruparea independentă Storojineț	200	0,01
Gruparea independentă Fălticeni[7]	94	0,01
Gruparea independentă Gorj	62	0,01
Gruparea independentă Gorj	60	0,00
Gruparea independentă Gorj	49	0,00
Gruparea independentă Tecuci	35	0,00
Gruparea independentă Buzău	30	0,00
Gruparea independentă Fălticeni	29	0,00
Gruparea independentă Gorj	28	0,00
Gruparea independentă Roman	24	0,00
Gruparea independentă Roman	21	0,00
Gruparea independentă Roman	19	0,00
Gruparea independentă Roman	19	0,00
Gruparea independentă Roman	13	0,00
Gruparea independentă Roman	12	0,00

Listele electorale cuprindeau un număr de 3.671.352 alegători, dintre care 2.840.680 au votat (~77%). Din voturile exprimate, 53.249 au fost anulate.

Senat

Rezumat simplificat al rezultatelor alegerilor legislative (senatori, toate colegiile) din România din 15, 17 și 19 decembrie 1928^[8]

Partid, grupare sau alianță	Mandate Colegiu Universal	Mandate Colegii consilii comunale și consilii județene	Mandate totale
Partidul Național-Țărănesc	110	52	162
Partidul Maghiar	3	3	6
Partidul Național Liberal	0	16	16
Mandate Senatori cf. Art. 4 lit c,d[9]	0	0	16
Mandate Senatori de drept[10]	0	0	x
Total	113	71	x

Note

1. Vezi, de exemplu, Guvern de scurtă durată în Mișcarea (afiliat PNL) din data de 13 decembrie 1928 sau Revolverul în slujba... alegerilor din Viitorul (oficiosul PNL) din data de 7 și, respectiv, Alegerile "libere" din 8 decembrie 1928.
2. Vezi, de exemplu, Alegeri în libertate și liniște din Foaia poporului din data de 16 decembrie 1928.
3. Monitorul oficial nr. 1 din 1 ianuarie 1929, p. 44
4. Iorga: Memorii: „Lupistul Floarea vine cu capul plin de răni. Țăranii îl trimeteau acasă cu bâtele pe „regățean“. Un protopop îi striga că nu-i nimic „cât se ține pe picioare: așa li trebuie cui nu ține cu Maniu“.“ (17 decembrie) sau „În Ardeal goană pe regățeni. Țeranii săraci din Vest ar porni asupra „domnilor“, fără deosebire.“ (26 noiembrie); Argetoianu: Memorii pentru cei de mâine, Amintiri din vremea celor de ieri: „Opt zile cât am stat la Giurgiu n-am putut ieși o singură dată în județ. În primul sat în care intram, ne primeau oamenii cu huiduieli, iar partizanii d-lui Mihalache cu ciomegele ridicate. [...] Erau urâți foc, aveau niște mutre bestiale lipsite de orice caracter românesc și urlau într-una „Trăiască Maniu“, „Trăiască Mihalache“, „Jos Brătianu“! Cred că numai mulțumită faptului că eram un necunoscut pentru aceste corcituri bulgărești, am scăpat nebătut“.
5. Const.-Titel Petrescu: Socialismul în România 1835-6 septembrie 1940, fără an.
6. Conform Tabloului rezumativ de rezultatul alegerilor din 12 Decemvrie 1928 pentru Adunarea Deputaților publicat în Monitorul oficial nr. 283 din 19 decembrie 1928.
7. În Fălticeni, Gorj și Roman au existat mai multe liste independente - tabelul rezumativ nu le identifică; candidații acelor liste sunt însă indicați în Tabelul indicând rezultatele pe circumscripții electorale ale alegerilor pentru Adunarea Deputaților, efectuate în ziua de 12 Decemvrie 1928 din același Monitor oficial.
8. Conform Monitorului oficial nr. 285 din 21 decembrie 1928.
9. Acești senatori au loc de drept în Senat conform Constituției și Legii electorale. Ei nu sunt aleși de popor ci sunt propuși (eventual votați intern) de către Universități și Camere de comerț, industrie și agricultură. Din acest motiv, nu le este indicată apartenența politică, chiar dacă ei erau înregimentați politic (precum C.I.C. Brătianu, propus de Camera de Agricultură, din circumscripția III-a electorală).
10. Acești senatori au loc de drept în Senat conform Constituției și Legii electorale. Ei nu sunt aleși de popor ci numiți și fac parte direct din Senat (de exemplu moștenitorul tronului după majorat, diverși generali, academicieni și fețe bisericești).