Aeroportul Ljubljana Jože Pučnik

Aeroportul Jože Pučnik din Ljubljana (în slovenă Letališče Jožeta Pučnika Ljubljana), de asemenea cunoscut în trecut ca Aeroportul Brnik (în slovenă Letališče Brnik), este un aeroport internațional din Ljubljana, capitala Sloveniei. Aeroportul este situat în apropierea satului Brnik, la 24 kilometri (15 mi) nord-vest de Ljubljana și 9,5 kilometri (5,9 mi) est de Kranj pe drumul dintre Kranj și Mengeš. Servește drept bază aeriană pentru Adria Airways, cea mai mare companie aeriană din Slovenia.

Aeroportul Ljubljana Jože Pučnik
Identificare
Cod IATA	LJU
Cod ICAO	LJLJ
Localizare
Coordonate	46°13′28″N 14°27′22″E ({{PAGENAME}})
Altitudine	388 m
Localitate	Zgornji Brnik
Țară	Slovenia
Zonă deservită	Ljubljana[1]
Istorie
Denumit după	Ljubljana Jože Pučnik[*][[Jože Pučnik (Slovenian politician and socioloigst (1932-2003))|​]]
Data construirii	1963
Data deschiderii	24 decembrie 1963
Dotări și structură
Administrație și operare
Operator	Fraport[*][[Fraport (German transport company)|​]]
Sistem de piste
Orientare Dimensiuni Suprafața 12/30 3.300 m × 45 m asfalt
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Istorie

Aeroportul a fost deschis oficial în decembrie 1963.^[2] A înlocuit Aeroportul Polje din fosta municipalitate din Polje (Ljubljana) lângă Ljubljana^[3] care a servit ca aeroport al orașului din 1933 și a fost primul aeroport civil din Slovenia.^[4] Primele zboruri regulate de la noul aeroport de la Brnik au început în ianuarie 1964.^[2]

La 27 iunie 1991, la două zile după obținerea independenței Sloveniei față de Iugoslavia, Armata Populară Iugoslavă și-a început operațiunile militare în țară. Aeroportul a fost bombardat în prima zi a războiului. La 28 iunie, a doua zi, doi jurnaliști din Austria și Germania, pe nume Nikolas Vogel și Norbert Werner, au fost uciși de o rachetă care a lovit mașina pe care ei o conduceau în apropierea aeroportului în acel moment. Patru avioane Adria Airways au suferit daune grave în urma raidului Forțelor Aeriene iugoslave. În cele din urmă, pe 29 iunie, soldații iugoslavi s-au predat forțelor slovene, care au înconjurat întregul aeroport peste noapte. Lupta s-a încheiat la 7 iulie cu acordul de la Brioni.^[5][6]

În 2014, guvernul sloven a inițiat un proces de privatizare a aeroportului. Licitația a fost câștigată de către Fraport, care, la rândul său, a achiziționat 75,5% din acțiuni în aeroport.^[7]

Plan de expansiune

În aprilie 2017, operatorul aeroportului Fraport Slovenia a anunțat un plan de extindere a terminalului de pasageri existent.^[8]

Note

1. https://store.aci.aero/wp-content/uploads/2018/05/2014_Traffic_Report_sample.xlsx Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
2. Pirc, Samanta (martie 2005). „Zgodovinski pregled letališč v Republiki Sloveniji s poudarkom na cerkljansko letališče” [A Historical Overview of Airports in the Republic of Slovenia with an Emphasis on the Cerklje Airport] (PDF) (în Slovenian). High School of Commerce and Business, Celje. pp. 13–14.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
3. Pataky, Nenad (17 noiembrie 2010). „Izgubljena Ljubljana” [Lost Ljubljana]. Dnevnik (în Slovenian).Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
4. „7622: Ljubljana - Staro letališče” [Ljubljana: The Old Airport]. Register of the Cultural Heritage of Slovenia (în Slovenian). Ministry of Culture, Slovenia. Arhivat din original la 6 iulie 2012. Accesat în 16 ianuarie 2011.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
5. „Slovenia”. Political Chronology of Europe. Europa Publications. 2003. pp. 234+. ISBN 978-1-135-35687-3.
6. „Yugoslav Planes Bomb Key Airports in Slovenia - Los Angeles Times”. Articles.latimes.com. 30 iunie 1991. Accesat în 19 februarie 2014.
7. „Fraport AG buys 75.5% stake in Ljubljana airport”. Arhivat din original la 13 noiembrie 2018. Accesat în 30 mai 2019.
8. Expansion of the passenger terminal announcement^{[nefuncțională]}