Alain a urmat timp de cinci ani cursurile liceului din Alençon în perioada 1881-1886. Acest liceu a fost redenumit la 13 iunie 1956 liceul Alain, după cel mai faimos elev al său.
După ce Alain a absolvit École Normale Supérieure și a obținut licența în filosofie, el a predat la diferite instituții: Pontivy, Lorient, Liceul Pierre Corneille din Rouen[14] și la liceele Condorcet și Michelet din Paris. Începând din 1903 a contribuit la mai multe reviste, folosind pseudonimul Alain. El a fost cel mai frecvent menționat ca „Alain” de către elevii și colegii săi. În 1909 a fost numit profesor la Liceul Henric al IV-lea din Paris. A exercitat o influență profundă asupra elevilor săi, printre care s-au numărat Raymond Aron, Simone Weil, Georges Canguilhem și André Maurois.[13] Recunoscând efectul benefic pe care l-a avut asupra fostelor sale eleve Simone Weil și Simone de Beauvoir, profesorul John Hellman a scris că Alain a fost cel mai mare profesor al generației lor.[15]
Printre cele mai importante lucrări publicate sunt The Dreamer, 81 chapters about the spirit and passions, About Happiness, Mars și The citizen against powers.[13]
Petit Traité d'Harmonie pour les aveugles (Scurt tratat de armonie pentru nevăzători, în Braille), 1918
Mars; Or the Truth about War, New York, Jonathan Cape & Harrison Smith N.D., 1930
Alain on Happiness, New York, Ungar, 1973
The Gods, New directions, 1974
Traduceri în limba română
Un sistem al artelor frumoase (Editura Meridiane, București, 1969) - trad. de Alexandru Baciu, cuv. înainte de Ion Pascadi
Foray, Philippe (). „ALAIN (1868-1951)”(PDF). Prospects: the quarterly review of comparative education. Paris: UNESCO: International Bureau of Education. XXIII (1/2): 21–37. doi:10.1007/bf02195023. Arhivat din original(PDF) la . Accesat în .