Venit de bază necondiționat
From Wikipedia, the free encyclopedia
Venitul de bază necondiționat este un model social-politic de transfer financiar, conform căruia fiecare cetățean, indiferent de situația sa economică, primește o sumă de bani stabilită prin lege. Această sumă este aceeași pentru toată lumea și nu presupune un contraserviciu. Este pusă în discuție ca model de venit capabil să asigure existența chiar și în absența unei alte surse de venit sau ajutor social.
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Ideea de a distribui tuturor cetățenilor o parte din veniturile bugetare, fără a face dovada necesității ajutorului social, este un fenomen global, față de care există variații de la o țară la alta. De pildă, în Statele Unite propunerea e discutată sub numele de Basic Income Guarantee (BIG), în Namibia un proiect-pilot a ales termenul de Basic Income Grant (BIG), în timp ce în Australia, Marea Britanie, Canada și Noua Zeelandă e utilizat termenul de Social Credit. Între modelele discutate în Germania ca Bedingungsloses Grundeinkommen (BGE) se numără de exemplu modelul Althaus Solidarische Bürgergeld, modelul Ulmer sau modelul inițiativei fondate de Götz Werner cu denumirea Unternimm die Zukunft. În Elveția se dezvoltă prin Initiative Grundeinkommen un model de punere în aplicare a venitului de bază.
O abordare asemănătoare o găsim la Milton Friedman prin impozitul pe venit negativ, de care însă beneficiază doar persoanele cu venituri mici sau lipsite de venit. Nu trebuie confundat în niciun caz venitul de bază necondiționat cu modelul „Dividendului pentru cetățeni”, a cărei plată către populație este condiționată.