Vânătoare de vulpi
From Wikipedia, the free encyclopedia
Vânătoarea călare (ca formă de existență) este una dintre cele mai vechi activități din domeniul ecvestru. În trecut s-a practicat cu ajutorul carelor trase de cai, călare pe cai sau cămile, în funcție de locația geografică și perioada din istoria omenirii. Multe dintre țările influențate de civilizația greacă și romană au tradiție în vânătoarea călare,cu câini. Țările arabe și cele din Nordul Africii au tradiție în vânătoarea călare cu câini sau păsări de pradă.
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
La origine cu siguranță că a stat necesitatea de a vâna animale pentru hrană folosind caii și ajutându-se de câini sau șoimi. Dacă în unele zone ale lumii vânătoarea călare încă se practică și astăzi din necesitate, în lumea moderna a Europei și ulterior a Americii a devenit în timp doar un sport ecvestru în care se combină călăria cu vânătoarea de animele mici (vulpi) sau mari (cerbi).
Cele mai vechi scrieri despre vânătoarea călare cu câini din Anglia datează din anii 1534,când fermierii au încercat să mențină sub control populația de vulpi din zona rurală. Primele grupe de călăreți care erau pregătiți special pentru vânătoarea călare folosind câinii au apărut în jurul anului 1600 în comitatul englez Yorkshire.
Majoritatea țărilor din Europa organizau periodic la curțile regale și în diverse ținuturi evenimente de vânătoare călare mai mult sau mai puțin fastuoase. Evenimentele de vânătoare călare erau alături de alte jocuri de societate prilej de socializare pentru nobilime.
În Germania vânătoarea călare cu câini a fost populară până când la data de 3 iulie 1934 din ordinul lui Göring și a partidului nazist aceasta a fost interzis, lăsând nobilimea țării într-o stare profundă de nemulțumire. Ulterior legea s-a extins și asupra Austriei.
În SUA englezul Robert Brooke a fost primul care a importat în America și apoi folosit în anii 1650 în Maryland cai și câini pentru vânătoarea călare la vulpi. Tot în această perioadă au fost introduse în SUA vulpile roșii din Europa. Primul eveniment de vânătoare organizat pentru un grup de călăreți a fost inițiat de Thomas Lord de Fairfax în anul 1747.