Orban

Orban (n. secolul al XV-lea, Brașov, Regatul Ungariei – d. 1453, Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit), sau uneori Urban, a fost un armurier, originar din Brașov, care a turnat o serie de tunuri de mare calibru pentru sultanul Mahomed al II-lea. Cu aceste tunuri, armata otomană a reușit să distrugă fortificațiile Constantinopolului în timpul asediului din 1453.

Acest articol se referă la un armurier maghiar din secolul al XV-lea. Pentru alte sensuri, vedeți Orban (dezambiguizare).

Orban
Date personale
Născut	secolul al XV-lea Brașov, Regatul Ungariei
Decedat	1453 Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit
Cauza decesului	moarte nenaturală[*]​
Ocupație	inginer militar[*]​ inventator armurier[*]​ bell founder[*][[bell founder (worker specialized in metal casting)|​]]
Limbi vorbite	limba maghiară
Modifică date / text

Tunul Dardanale, similar cu cel construit de Orban

Orban și-a oferit la început serviciile împăratului Constantin al XI al Imperiului Bizantin, dar bizantinii nu și-au permis să-i plătească sumele de bani pretinse de armurier și nici nu aveau stocuri de materiale care să le permită să toarne tunuri de mare calibru. Orban a părăsit Constantinopolul și s-a adresat sultanului Mahomed al II-lea, care se pregătea să asedieze orașul. Orban a pretins că arma sa poate demola chiar și „zidurile Babilonului”. Turcii dispuneau de resurse materiale și financiare vaste, iar Orban a construit cel mai mare tun al timpurilor sale timp de trei luni la Adrianopol. Tunul uriaș a fost tractat de opt perechi de boi (60 de boi) la Constantinopol. Orban a mai turnat și alte super-tunuri de calibru mai mic pentru forțele de asediu ale turcilor. ^[1] Se pare că Orban a murit în timpul asediului capitalei bizantine, când tunul creat de el a explodat.

Tehnologia turnării bombardelor, dezvoltată pentru prima oară de meșterii germani^[2][3] pentru armata maghiară, a transformat pentru totdeauna războiul de asediu ^[4][5]. Orban și echipa sa au fost cel mai probabil uciși în timpul asediului, când unul dintre tunurile lor a explodat, eveniment care nu era neobișnuit în acele timpuri^[6]. Orban este descris de un contemporan drept o persoană de „etnie maghiară și un meșter foarte competent”^[7]. Există și istorici care consideră că Orban ar fi putut să fie german, dat fiind numărul mare de armurieri germani care serveau în armata maghiară^[7]. De asemenea există alți istorici care acreditează ideea că Orban ar fi fost român ^[8][9]. În sprijinul acestei teorii vine și un cronicar bizantin al vremii, Laonic Chalcocondil, care susține că Orban nu ar fi ungur, ci "dac"^[10][11].

Note

1. Runciman 1990, pp. 77–78.
2. Brett D. Steele & Tamera Dorland, The heirs of Archimedes: science and the art of war through the Age of Enlightenment, The MIT Press, 2005, p.128
3. Roger Crowley în In Our Time: Constantinople Siege & Fall, broadcast 2006
4. Schmidtchen 1977a, pp. 153–157.
5. Schmidtchen 1977b, p. 226.
6. Schmidtchen 1977b, p. 237, Fn. 121.
7. Brett D. Steele & Tamera Dorland, The heirs of Archimedes: science and the art of war through the Age of Enlightenment, The MIT Press, 2005, p.128
8. Cox, Samuel Sullivan (1893). Diversions of a Diplomat in Turkey - Samuel Sullivan Cox. Accesat în 26 iunie 2015.
9. Grumeza, Ion (2010). The Roots of Balkanization: Eastern Europe C.E. 500–1500 – Ion Grumeza. ISBN 9780761851349. Accesat în 26 iunie 2015.
10. Devries, Kelly (2009). Guns and Men in Medieval Europe, 1200-1500: Studies in Military History and ... – Kelly DeVries. ISBN 9780860788867. Accesat în 26 iunie 2015.
11. Philippides, Marios; Hanak, Walter K. (2011). The Siege and the Fall of Constantinople in 1453: Historiography, Topography ... – Marios Philippides, Walter K. Hanak. ISBN 9781409410645. Accesat în 26 iunie 2015.

Bibliografie

• Arrigo Petacco, L'ultima crociata. Quando gli ottomani arrivarono alle porte dell'Europa, Mondadori, 2007.
• Nicolle, David (2000), Constantinople 1453: The End of Byzantium, Osprey Publishing, p. 13, ISBN 1-84176-091-9
• Runciman, Steven (1990), The Fall of Constantinople: 1453, London: Cambridge University Press, pp. 77–78, ISBN 9780521398329
• Schmidtchen, Volker (1977), „Riesengeschütze des 15. Jahrhunderts. Technische Höchstleistungen ihrer Zeit”, Technikgeschichte, 44 (2): 153–173
• Schmidtchen, Volker (1977), „Riesengeschütze des 15. Jahrhunderts. Technische Höchstleistungen ihrer Zeit”, Technikgeschichte, 44 (3): 213–237
• Crowley, Roger (2006), In Our Time: Constantinople Siege and Fall
• Sergio Masini, Le battaglie che cambiarono il mondo, Mondadori, 2001. ISBN: 9788804495.
• Laonikos Chalkokondyles Historiae Demonstrationes, 1453.