Universitatea de Stat din Moscova M.V. Lomonosov (în rusăМосковский государственный университет имени М. В. Ломоносова; abreviat USM, în rusăМГУ) este principala,[2][3][4] una din cele mai vechi[2] și cea mai mare[2][5]universitate clasică din Rusia, un centru de știință și cultură națională. A fost înființată la Moscova în anul 1755 prin strădaniile lui Mihail Lomonosov, cu protecția contelui Ivan Ivanovici Șuvalov și printr-un ucaz al împărătesei Elisabeta.
Mai multe informații Abreviere, Motto ...
Universitatea de Stat din Moscova
Abreviere
МГУ
Motto
Scientia est clara cognitio veritatis, illustratio mentis
Predecesor
Imperatorski Moskovski universitet[*][[Imperatorski Moskovski universitet (the first of the twelve Imperial universities of the Russian Empire, located in Moscow (1755—1917).)|]]
Aleksei Mihailovici Argamakov[*][[Aleksei Mihailovici Argamakov (The first director and curator of the Imperial Moscow University.)|]] Ivan Ivanovici Melissino[*][[Ivan Ivanovici Melissino (Director and curator of the Imperial Moscow University.)|]] Mihail Matveevici Heraskov[*][[Mihail Matveevici Heraskov (Russian writer, poet, director and curator of the Imperial Moscow University. Founder of the Moscow University Boarding School.)|]] Mihail Vasilievici Priklonski[*][[Mihail Vasilievici Priklonski |]] Pavel Ivanovici Fonvizin[*][[Pavel Ivanovici Fonvizin ((1746—1803) — Director of the Imperial Moscow University.)|]] Ivan Petrovici Turghenev[*][[Ivan Petrovici Turghenev ((1752—1807) — Russian writer, director of the Imperial Moscow University.)|]] Hariton Andreevici Cebotariov[*][[Hariton Andreevici Cebotariov (Russian academic, rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Piotr Ivanovici Strahov[*][[Piotr Ivanovici Strahov ((1757—1813) — Russian physicist, rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Theodor Bause[*][[Theodor Bause ((1752—1812) — rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Bernhard Andreas von Heim[*][[Bernhard Andreas von Heim ((1759—1821) — rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Anton Antonovici Prokopovici-Antonski[*][[Anton Antonovici Prokopovici-Antonski ((1762—1848) — rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Ivan Alekseevitsj Dvigoebskiy[*] Aleksei Vasilievici Boldîrev[*][[Aleksei Vasilievici Boldîrev ((1784—1842) — rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Mihail Trofimovici Kacenovski[*][[Mihail Trofimovici Kacenovski ((1775—1842) — Russian historian and literary critic, rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Arkadi Alekseevici Alfonski[*][[Arkadi Alekseevici Alfonski (Rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Dmitry Perevozchikov[*] Arkadi Alekseevici Alfonski[*][[Arkadi Alekseevici Alfonski (Rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Serghei Ivanovici Barșev[*][[Serghei Ivanovici Barșev (Rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Serghei Mihailovici Soloviov[*][[Serghei Mihailovici Soloviov (Russian historian (1820–1879))|]] Nikolai Savvici Tihonravov[*][[Nikolai Savvici Tihonravov (Rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Nikolai Pavlovici Bogolepov[*][[Nikolai Pavlovici Bogolepov (Rector of the Imperial University of Moscow. (1846-1901))|]] Gavriil Afanasievici Ivanov[*][[Gavriil Afanasievici Ivanov (Philologist, dean of the historical faculty and rector of the Imperial University of Moscow. (1826–1901))|]] Nikolai Pavlovici Bogolepov[*][[Nikolai Pavlovici Bogolepov (Rector of the Imperial University of Moscow. (1846-1901))|]] Pavel Alekseevici Nekrasov[*][[Pavel Alekseevici Nekrasov ((1853—1924) — Russian mathematician, Rector of the Imperial University of Moscow.)|]] Nikolai Andreevici Zverev[*][[Nikolai Andreevici Zverev ((1850—1917) — Russian lawyer, politician and public figure, rector of the Imperial Moscow University.)|]] Dmitri Nikolaevici Zernov[*][[Dmitri Nikolaevici Zernov ((1843—1917) — Professor of anatomy, rector of the Imperial Moscow University.)|]] Aleksandr Andreevici Tihomirov[*][[Aleksandr Andreevici Tihomirov ((1850—1931) — Russian zoologist, rector of the Imperial Moscow University.)|]] Leonid Kuzmici Lahtin[*][[Leonid Kuzmici Lahtin (Russian mathematician, rector of the Imperial University of Moscow, dean of the Faculty of Physics and Mathematics.)|]] Serghei Nikolaevici Trubețkoi[*][[Serghei Nikolaevici Trubețkoi (Russian philosopher, professor and rector of the Imperial Moscow University.)|]] Aleksandr Manuilov[*][1] Matvei Kuzmici Liubavski[*][[Matvei Kuzmici Liubavski (Russian historian (1860—1936))|]] Mihail Aleksandrovici Menzbir[*][[Mihail Aleksandrovici Menzbir (Russian ornithologist (1855–1935))|]][1] Vladimir Sergheevici Gulevici[*][[Vladimir Sergheevici Gulevici (Russian biochemist (1867–1933))|]] Mihail Mihailovici Novikov[*][[Mihail Mihailovici Novikov (politician (1876-1965))|]] Dmitri Petrovici Bogolepov[*][[Dmitri Petrovici Bogolepov (Russian and Soviet economist and politician.)|]] Veaceslav Volghin Andrei Ianuarievici Vîșinski Ivan Dmitrievici Udalțov[*][[Ivan Dmitrievici Udalțov (Soviet economist (1885-1958))|]] Vasili Nikolaevici Kasatkin[*][[Vasili Nikolaevici Kasatkin |]] Aleksei Sergheevici Buteagin[*][[Aleksei Sergheevici Buteagin (matematician rus)|]] Ilia Savvici Galkin[*][[Ilia Savvici Galkin (istoric rus)|]] Aleksandr Nikolaevici Nesmeianov[*][[Aleksandr Nikolaevici Nesmeianov (Soviet chemist specializing in organometallic chemistry)|]] Ivan Gheorgievici Petrovski[*][[Ivan Gheorgievici Petrovski (matematician rus)|]] Rem Hohlov Anatolie Logunov Viktor Antonovici Sadovnici[*][[Viktor Antonovici Sadovnici (matematician rus)|]]
Universitatea are 9 institute de cercetare științifică,[6] 40 de facultăți,[7] peste 300 de catedre și 6 filiale (5 dintre care sunt în alte țări CSI).[8][9] Aici studiază 36 mii de studenți, 4 mii de doctoranzi și 10 mii de elevi la secțiile de pregătire, în total în jur de 50.000 de persoane. La universitate activează peste 4.000 de cadre didactice, 5.000 de cercetători științifici și aproximativ 15 mii de ingineri, laboranți, secretari și personal auxiliar. Universitatea dispune de 600 de clădiri și construcții, inclusiv clădirea principală de pe colinele Vorobiev, cu o suprafață totală de 100 ha. Teritoriul ocupat de Universitate la Moscova este de 206 ha, iar teritoriul nou, alocat suplimentar de primărie, este de 120 ha. Universitatea are filiale la Sevastopol (Crimeea), Astana (Kazahstan), Tașkent (Uzbekistan), Baku (Azerbaidjan) și Dușanbe (Tadjikistan).
Facultăți
mecanică și matematică
matematică și cibernetică
fizică
chimie
fizico-chimică
științele materialelor
biologie
medicină fuundamentală
bioinginerie și bioinformatică
pedologie
geologie
geografie
juridică
istorie
filologie
limbi străine
școala superioară de traducători
filozofie
sociologie
economie
școala de economie
școala superioară de business
jurnalism
Institutul Țărilor Asiei și Africii
Institutul administrației de stat
Școala superioară a administrării de stat
psihologie
arte
procese globale
politică internațională
Instituții cu caracter științific
Universitatea dispune de
Bibliotecă științifică
Școală secundară specializată de fizică și matematică, întemeiată de matematicianul Andrei N. Kolmogorov
Institut de antropologie
Institut de fizică nucleară
Institut de mecanică
Institut de astronomie
Institut de biologie fizico-chimică
Institut de probleme teoretice ale microlumii
Institut de cercetări matematice ale sistemelor compuse
История Московского университета. Т. 1—2. М., 1955.
Московский университет за 50 лет Советской власти / гл. ред. И. Г. Петровский. М., 1967.
Университет для России. т. 1. XVIII в. М. 1997.
Кулакова И. П. Университетское пространство и его обитатели: Московский университет в историко-культурной среде ХVIII века. — М., 2006.
Сердюцкая О. В. «Мысли об учреждении Московского университета…» Г. Ф. Миллера как один из проектов преобразования университета. 1765 г. // Отечественные архивы. — 2008. — № 4
Сердюцкая О. В. Московский университет второй половины XVIII в. как государственное учреждение. Преподавательская служба. — М.: Спутник, 2011. — 186 с.
