Uniunea statală polono-lituaniană
From Wikipedia, the free encyclopedia
Uniunea statală polono-lituaniană, numită în mod oficial „Republica celor două națiuni” ori „Federația celor două națiuni” (în poloneză Rzeczpospolita Obojga Narodów, în lituaniană Žečpospolita/Abiejų tautų respublika, în belarusă Рэч Паспаліта/Рэч Паспаліта Абодвух Народаў, în latină Regnum Serenissimum Poloniae), a fost o federație monarhică formată în 1569 de Regatul Poloniei și Marele Ducat al Lituaniei și care a existat până la ultima împărțire a Poloniei din 1795. Statul federal stăpânea nu numai teritoriile care sunt acum părți ale Poloniei și Lituaniei, dar și întregul teritoriu al Belarusului și părți din Ucraina și Letonia, precum și teritoriul vestic rusesc care astăzi este regiunea Smolensk.
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Uniunea Polono-Lituaniană | |||||
Polonia-Lituania | |||||
Uniunea celor două națiuni | |||||
Rzeczpospolita Obojga Narodów | |||||
— Confederație — | |||||
| |||||
| |||||
Deviză națională | |||||
---|---|---|---|---|---|
Si Deus Nobiscum quis contra nos (Latină pentru: Dacă Dumnezeu este cu noi, atunci cine este împotriva noastră) Pro Fide, Lege et Rege (Latină pentru: Pentru Credință, Lege și Rege, din secolul XVIII) | |||||
Imn național | |||||
Gaude Mater Polonia[*][[Gaude Mater Polonia (national anthem with lyrics by Wincenty of Kielcza)|]] | |||||
Uniunea în timpul celei mai mari expansiuni teritoriale | |||||
Capitală | Cracovia (până în 1596), Varșovia | ||||
Limbă | poloneză, latină, lituaniană și ruteană | ||||
Religie | Catolicism | ||||
Guvernare | |||||
Formă de guvernare | Monarhie | ||||
Rege | |||||
Listă | |||||
Mare duce de Lituania | |||||
Listă | |||||
Legislativ | Seim | ||||
Istorie | |||||
Uniunea de la Lublin | |||||
Prima partiție a Poloniei | |||||
A doua partiție a Poloniei | |||||
A treia partiție a Poloniei | |||||
Date statistice | |||||
Suprafață | |||||
- | 815.000 km² | ||||
- 1618 | 990.000 km² | ||||
Populație | |||||
- est. | 6.500.000 loc. | ||||
Densitate | 8 loc./km² | ||||
- 1618 | 10.500.000 loc. | ||||
Densitate | 10,6 loc./km² | ||||
Economie | |||||
Monedă | florin polonez[*] zlot polonez | ||||
Modifică date / text |
Istoria Poloniei | |
Acest articol este parte a unei serii | |
Formarea statului | |
Fragmentarea | |
Regatul ultimilor Piaști | |
Regatul Iagellonilor | |
Republica celor două națiuni | |
Împărțirile Poloniei | |
Galiția | |
Ducatul Varșoviei | |
Regatul Congresului | |
Orașul Liber Cracovia | |
Marele Ducat al Poznańului | |
Primul Război Mondial | |
A doua Republică Poloneză | |
Statul Secret Polonez | |
Republica Populară Polonă | |
A treia Republică Poloneză | |
Stăpânitorii Poloniei | |
Istoria culturii | |
Portal Polonia v • d • m |
La început, cele două limbi oficiale erau limba poloneză (în Regatul Poloniei) și limba ruteană (în Marele Ducat al Lituaniei, locuit în majoritate de ruteni). Mai târziu, singura limbă oficială a rămas limba poloneză.
Federația a fost o dezvoltare a uniunii polono-lituaniene, uniune personală care a existat încă din 1386. Acest stat era unul dintre cele mai mari și mai bine populate din Europa medievală, și pentru mai bine de două secole a dus războaie victorioase împotriva cavalerilor teutoni, rușilor moscoviți, otomanilor și suedezilor. Sistemul politic al țării, denumit deseori democrație nobiliară sau Libertatea de Aur, era caracterizat prin reducerea prin lege a puterii monarhului în favoarea Seimului controlat de șleahtici (nobilime). Acest sistem a fost un precursor al democrației și monarhiei constituționale ca și a federalismului. Cele două state care formau federația erau în mod oficial egale. Uniunea statală polono-lituaniană este cunoscută pentru cea de-a doua constituție scrisă în lume, cât și pentru toleranța religioasă relativă, în ciuda influenței bisericii catolice în viața de zi de zi. Economia țării era bazată în principal pe agricultură. În vreme ce primul secol de existență și-a meritat denumirea de "Epocă de Aur", următoarea sută de ani a fost marcată de înfrângeri militare, reintroducerea iobăgiei și creșterea anarhiei feudale în viața politică.
Ducatul Varșoviei, înființat în 1807, își avea originile în vechea Uniune statală. Alte mișcări de renaștere națională au apărut în timpul revoltei din ianuarie (1863–1864) și la începutul deceniului al treilea al secolului trecut, când Józef Piłsudski a propus conceptul de Federație a Międzymorze (tradus aproximativ prin "între mări"). În zilele noastre, Polonia se consideră succesorul Uniunii statale polono-lituaniene, așa cum este statuat în preambulul Constituției Poloniei din 1997, în vreme ce Lituania s-a distanțat de o asociere despre care consideră că nu a fost benefică din punct de vedere istoric pentru existența sa.