Ultimatumul german din 1939 adresat Lituaniei
From Wikipedia, the free encyclopedia
Ultimatumul german din 1939 a fost un ultimatum verbal prezentat lui Juozas Urbšys, ministrul de externe al Lituaniei, de către Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al Germaniei Naziste, la 20 martie 1939. Germanii au cerut Lituaniei retrocedarea regiunii Klaipėda (denumită și teritoriul Memel), care fusese desprinsă din Germania după Primul Război Mondial, altfel amenințând cu invadarea Lituaniei de către Wehrmacht. După ani de tensiune crescândă între Lituania și Germania, de intensificare a propagandei naziste în regiune, și de expansiune constantă a Germaniei, cererea nu a venit ca o surpriză. Ultimatumul a fost emis la doar cinci zile după ocupația nazistă a Cehoslovaciei. Cei patru semnatari ai convenției de la Klaipėda(en)[traduceți] din 1924, care garantase protejarea status quo-ului în regiune, nu a oferit niciun sprijin concret. Regatul Unit și Franța urmau o politică de conciliere(en)[traduceți], în vreme ce Italia și Japonia susțineau deschis Germania. Lituania a fost obligată să accepte ultimatumul la 22 martie. Pentru Germania, avea să fie ultima anexare teritorială dinaintea celui de al Doilea Război Mondial; pentru Lituania, a fost o mare pierdere economică și morală; pentru Europa a contribuit la escaladarea tensiunilor premergătoare războiului.