Triburi germanice
From Wikipedia, the free encyclopedia
Popoarele germanice sunt un grup istoric de triburi și popoare indo-europene, cu originea în Europa de Nord, identificați prin folosirea limbilor germanice, care au apărut din germana comună, în timpul epocii pre-romane a fierului. Popoarele germanice din epoca romană a fierului și din perioada migrațiilor prezintă o cultură materială uniformă și credințe religioase relativ comune.
Istoria Germaniei | |
Acest articol este parte a unei serii | |
Antichitatea | |
---|---|
Triburile germanice | |
Perioada migrațiilor | |
Imperiu Francilor | |
Evul Mediu | |
Sfântul Imperiu Roman | |
Colonizarea răsăritului | |
Apariția națiunii germane | |
Confederația Rinului | |
Confederația Germană | |
Confederația Germană de Nord | |
Imperiul German | |
Imperiul German | |
Primul Război Mondial | |
Republica de la Weimar | |
Republica de la Weimar | |
Germania nazistă | |
Germania nazistă | |
Al Doilea Război Mondial | |
Germania postbelică | |
Germania între 1945-1990 | |
Ocupația și împărțirea | |
Expulzarea germanilor | |
Republica Democrată Germană | |
Germania de Vest | |
Reunificarea Germaniei | |
Germania modernă | |
Germania | |
Portal Germania v • d • m |
Popoarele germanice s-au răspândit în Europa, în timpul Antichității Târzii și al Evului Mediu Timpuriu. Limbile germanice au devenit dominante de-a lungul granițelor romane (Austria, Germania, Olanda și Elveția), însă în restul provinciilor romane apusene, imigranții germani au fost asimilați lingvistic de populațiile autohtone de limbă latină, mai concret au adoptat dialecte romanice (latine). În plus, toate populațiile germanice s-au convertit, în cele din urmă, la creștinism de-a lungul Antichității târzii și Evului Mediu timpuriu. Unele triburi germanice au jucat un rol important în Europa central-occidentală la trecerea de la Imperiul Roman la Europa Medievală.