Sânpaul, Mureș

Sânpaul (în maghiară Kerelőszentpál, în germană Paulsdorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Pentru alte sensuri, vedeți Sânpaul (dezambiguizare).

Sânpaul
Kerelőszentpál
—  sat și reședință de comună  —
Biserica romano-catolică din Sânpaul
Sânpaul Sânpaul (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°27′13″N 24°20′48″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Mureș
Comună	Sânpaul
SIRUTA	119475
Atestare	1332
Populație (2021)
- Total	1.757 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	547550
Prefix telefonic	+40 x59 [1]
Prezență online
GeoNames
Sânpaul pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Sânpaul pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text

Localizare

Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN15 Târgu Mureș - Turda, între Iernut și Târgu Mureș. Prin Sânpaul trece calea ferată Războieni (Cucerdea Secuiască)-Târgu Mureș. Totodată, este străbătut în sud de Autostrada A3 cu care este legat prin nodul rutier din Ungheni. Aeroportul Internațional Transilvania se află la o distanță de 4,6 km de sat.

Populație

La recensământul din 2002 au fost înregistrați 1.640 de locuitori, dintre care 685 țigani (41,8%), 494 maghiari (30,1%), 459 români (28%), un german și un ucrainean.

Istoric

Gáspár Bekes și Ștefan Báthory

Castelul Haller din Sânpaul (1864)

Satul Sânpaul a fost atestat documentar în anul 1332 ca „Ad Sanctum Paulum”, adică localitatea lângă biserica cu hramul Sfântul Pavel.^[2]

La 9 iulie 1575 a avut loc la Sânpaul bătălia dintre Gáspár Bekes, pretendent la coroana Principatului Transilvaniei și principele Ștefan Báthory. Bekes a avut suportul regelui Maximilian al II-lea, nobilimii din Regatul Ungariei, respectiv a secuilor din scaunele Ciuc și Mureș revoltați, nemulțumiți de politica centralizatoare a Bathoreștilor cu care a unit forțele la Ungheni. Pe cealaltă parte principele Báthory a avut suportul nobilimii din Partium, sașilor și secuilor din scaunul Arieș. În urma bătăliei forțele principelui au învins. Bekes a fost nevoit să părăsească Transilvania, renunțând la alte pretenții asupra Principatului, în timp ce secuii și-au pierdut privilegiile de care se bucurau anterior.^[3]

Poetul renascentist maghiar, Bálint Balassi la bătălia din Sânpaul^{⁠(fr)[traduceți]} din 9 iulie 1575 a căzut prizonier al principelui Ștefan Báthory. A fost ținut în captivitate în cetatea din Târgu Mureș, mai târziu Báthory l-a luat cu el în Regatul Poloniei și Lituaniei, de unde l-a eliberat în 1577.^[4] Cetatea din Sânpaul aflată în proprietatea Ferenc Alárdi a fost distrusă în urma bătăliei din 1575. Astfel, în 1609, principele Transilvaniei, Gabriel Báthory a donat întreaga proprietate lui István Haller și fraților acestuia György și Zsigmond. Familia Haller de religie romano-catolică a deținut satul și castelul reclădit timp de 339 de ani. Construcția noului castel a fost începută de István Haller, însă a fost terminată numai în 1674 de către fiul său. Această nouă clădire a fost distrusă pe timpul luptei de independență a lui Rákóczi. Astfel, Gábor Haller a ridicat al treilea castel în 1760.^[5]

Familia Haller a jucat un rol important în recatolicizarea satului Sânpaul care în timpul Reformei Protestante a optat pentru acceptarea tezelor elvețiene. Astfel, soția contelui Gábor Haller, Klára Károlyi și-a luat înapoi în 1740 biserica de la reformați, care abia în 2017, la aniversarea a 500 de ani de la începutul Reformei, au clădit un nou edificiu în sat.^[6] În anul următor, 1741, a avut loc reconstrucția edificiului religios în stil baroc și construcția porții cu statuile sfinților Petru și Pavel.^[2]

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 142), localitatea apare sub numele de „Kerellõ Szent Pál”.

După vijelia de grindină ce a avut loc în primăvara 1868, Ferenc și Ignác Haller au finanțat renovarea bisericii și casei parohiale din localitate. Totodată, construcția școlii, casei dascălului și parohiei a fost suportată tot de familia Haller.^[2]

În perioada dualismui localitatea a făcut parte din districtul Iernut a comitatului Târnava-Mică. În 1871 a fost dată în folosință calea ferată Deda–Târgu Mureș–Războieni care trece prin satul Sânpaul.^[2]

În 1945 trupele sovietice au jefuit castelul Haller. În urma naționalizării ansamblului în anul 1949 a început o degradare ușoară dar continuă până a ajuns în starea actuală.

Obiective turistice

În ordine: Biserica romano-catolică, Capela Haller și grânarul

Biserica romano-catolică

Articol principal: Biserica romano-catolică din Sânpaul.

Biserica romano-catolică „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” este un monument istoric aflat pe teritoriul satului construită în secolul al XIV-lea, ulterior fiind reconstruită în stil baroc în secolul al XVIII-lea. În interiorul bisericii se află copia icoanei Fecioarei Maria de la Máriapócs cumpărată de familia Haller în 1737 pentru parohie.

Capela Haller

Articol principal: Capela Haller din Sânpaul.

Capela familiei Haller se află în cimitirul catolic din localitate, pe Dealul Capelei (maghiară Kápolna-hegy). A fost construită între 1745-1760 de Klára Károlyi și se află pe Lista monumentelor istorice sub codul MS-IV-m-A-15797.

Castelul Haller

Articol principal: Castelul Haller din Sânpaul.

Castelul Haller este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului, monumentul apare cu codul 119475.02.01.^[7]

Grânarul

Monument istoric construit de familia Haller care se află pe Lista monumentelor istorice sub codul MS-II-m-A-15798.02.

Altele

• Parcela Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasată în cimitirul vechi din localitate și are o suprafață de 110 mp. În această parcelă sunt înhumați 31 de eroi români (20 necunoscuți și 11 cunoscuți).

Personalități

S-au născut sau au trăit în localitate:

• Franz Haller^{⁠(en)[traduceți]} (1796-1875), ban al Croației
• baronul János Haller^{⁠(hu)[traduceți]} (1626-1697), scriitor, politician, ișpanul comitatului Turda, soțul doamnei Katalin Kornis de Gönczruszka
• contele István Haller (1657-1710), gubernatorul Principatului Transilvaniei, fiul baronului János Haller^{⁠(hu)[traduceți]} și Katalin Kornis
• Katalin Kornis de Gönczruszka (1639-1696), soția baronului János Haller^{⁠(hu)[traduceți]}, a murit la Sânpaul^[8]
• László Szabó (1918-1997), scriitor, jurnalist, redactor

Vezi și

• Castrul roman de la Sânpaul (Mureș)
• Lista monumentelor istorice din județul Mureș

Imagini

• 
  Primăria comunei Sânpaul
• 
  Căminul cultural
• 
• 
  Școala
• 
  Grădinița
• 
  Monumentul eroilor
• 
  Monumentul eroilor (detaliu)
• 
• 
  Biserica ortodoxă din Sânpaul
• 
• 
• 
  Bustul lui Bálint Balassi
• 
  Grânarul (monument istoric)
• 
  Castelul Haller din Sânpaul (monument istoric)
• 
  Ieșirea din localitate
• 
  Drumul comunal ce traversează Mureșul și balastiera
• 
  Râul Mureș la Sânpaul

Note

1. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
2. A kerelőszentpáli római katolikus templom rövid története, Parohia Romano-Catolică din Sânpaul (accesat în 8 februarie 2021)
3. Dezső Garda. „Keményen megbüntetett lázadók Kerelőszentpálon”. Accesat în 19 februarie 2020.
4. A marosvásárhelyi vár (Cetatea din Târgu Mureș), dr. Csaba Flórián, Erdélyweb.hu (accesat în 7 iunie 2024)
5. Castel în Transilvania. PONT. „Castelul Haller, Sânpaul”. Accesat în 19 februarie 2020.
6. Gabriella Berekméri. „Új templommal gyarapodott a kerelőszentpáli gyülekezet”. Accesat în 20 februarie 2020.
7. Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
8. Peter Horvath Tholdy. „Kornis Kata (1639-1696)”. Accesat în 24 decembrie 2023.

Legături externe

• Materiale media legate de Sânpaul la Wikimedia Commons
• hu en Culegerile de muzică populară din Sânpaul, Zenetudományi Intézet Hangarchívum, Hungaricana