Republica Sârbă Krajina
From Wikipedia, the free encyclopedia
Republica Sârbă Krajina, abreviat RSK (în sârbă Republika Srpska Krajina, RSK; Република Српска Крајина, РСК; uneori tradus „Republica Krajina Sârbă”) a fost o entitate fără recunoaștere internațională, autoproclamată de sârbi în zonele din Croația unde erau majoritari în ajunul declanșării conflictului din Iugoslavia. În limbile sârbă și croată, „krajina” este un arhaism pentru „frontieră”. În evul mediu, spațiul ocupat de Krajina se numea Mica Vlahie și era populată de vlahi (cunoscuți și ca morlaci) sârbizați și ortodocși.[necesită citare][3][sursa nu confirmă]
Republica Sârbă Krajina | |||||
Krajina Sârbă | |||||
Republika Srpska Krajina Република Српска Крајина | |||||
— Entitatea autoproclamată — | |||||
| |||||
| |||||
Imn național | |||||
---|---|---|---|---|---|
Bože Pravde | |||||
Localizare | |||||
Capitală | Knin | ||||
Religie | creștinism ortodox[*] | ||||
Guvernare | |||||
Formă de guvernare | Republică | ||||
Președintele Republicii Sârbe Krajina[*] | |||||
- 1991–1992 | Milan Babić | ||||
- 1992–1994 | Goran Hadžić | ||||
- 1994–1995 | Milan Martić | ||||
Prim-ministru | |||||
- 1991–1992 | Dusan Vjestica | ||||
- 1992–1993 | Zdravko Zecevic | ||||
- 1993–1994 | Djordje Bjegovic | ||||
- 1994–1995 | Borislav Mikelić | ||||
- 1995 | Milan Babić | ||||
Legislativ | adunare națională[*] | ||||
Istorie | |||||
Revoluția dovleac | |||||
Formarea OAS Krajina | |||||
Secesiune | |||||
Destrămarea Iugoslaviei | |||||
Trupele de luptă se predau | |||||
Acordul de la Erdut | 1995 | ||||
Date statistice | |||||
Suprafață | |||||
- 1993 | 17.028 km² | ||||
Populație | |||||
- 1993 | 435.595 loc. | ||||
Densitate | 25,6 loc./km² | ||||
- 1994 | 430.000 loc. | ||||
Economie | |||||
Monedă | Dinar Krajina | ||||
Sursă suprafaței:[1] Sursa populației:[1][2] | |||||
Modifică date / text |
Ea a fost înființată în 1991, cu încurajarea guvernului federal de la Belgrad, care a finanțat-o în scopul de a sabota eforturile de creare a unei Croații independente. Guvernul autoproclamat i-a persecutat pe minoritarii croați, circa 180.000 dintre ei fiind obligați să-și părăsească locuințele. În 1995, guvernul croat a declanșat ofensiva Oluja, cu scopul de a prelua controlul asupra teritoriului RSK; în contextul operațiunilor militare, armata croată a comis crime de război și epurare etnică, ceea ce a dus la refugierea a 200.000 de sârbi.[4] Din acel moment, cea mai mare parte din teritoriu, inclusiv principalul oraș, Knin, a fost controlată de forțele croate; o rămășiță a ei a continuat să existe sub forma Slavoniei Orientale, intrată sub administrația ONU până la reintegrarea sa pașnică în Croația în 1998.