From Wikipedia, the free encyclopedia
Republica Autonomă Nahicevan , numită și Naxçivan,[2] (în azeră Naxçıvan Muxtar Respublikası, în rusă Нахичеванская Автономная Республика, în turcă Nahçıvan Muhtar Cumhuriyeti) este o exclavă autonomă a Azerbaidjanului, care se învecinează cu Armenia la est și nord, cu Turcia la nord-vest și cu Iran la sud-vest. Capitala regiunii este orașul Nahicevan. Republica are o populație de 410.000 locuitori și ocupă o suprafață de 5.500 km².[1][3]
| Nahicevan | |||||
| Republica Autonomă Nahicevan Naxçıvan Muxtar Respublikası | |||||
| |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 5,5 km² | ||||
| Apă (%) | Neglijabil | ||||
| Vecini | Turcia Iran Armenia Provincia Azerbaidjanul de Vest  | ||||
| Fus orar | Azerbaijan Time | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 77 loc/km² | ||||
| - Estimare 2011[1] | 414900 | ||||
| - Estimare 2015 | 439.800 | ||||
| Limbi oficiale | Azeră | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | Republică autonomă | ||||
| Speaker | Vasif Talibov | ||||
| Legislativ | Adunarea Supremă | ||||
| Capitala | Nahicevan | ||||
| Istorie | |||||
| Autonomie | |||||
| Fondarea RASS Nahicevan | 9 februarie 1924 | ||||
| Republica Autonomă Nahicevan | 17 noiembrie 1990 | ||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | |||||
| PIB (nominal) | |||||
| IDU (2014) | ▬ 0.772 | ||||
| Monedă | Manat azer (AZN) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Domeniu Internet | .az | ||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial | |||||
Modifică date / text  | |||||
În cadrul Republicii Autonome Nahicevan, intră orașe cu subordonare centrală – Nahicevan, Culfa, Ordubad, Șahbuz, precum și raioanele Babek, Culfa, Kangarli, Ordubad, Sadarak, Șahbuz și Șarur.
Grupuri etnice în Nahcivan | |||||||
| An | Azeri | % | Armeni | % | Alții 1 | % | Total |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1828[4] | 2,0242 |
55.3 | 1,6323 |
44.7 | 3,656 | ||
| 1831[5] | ▲ 17,1382 | 56.1 | ▲ 13,3423 | 43.7 | 27 |
1.2 | 30,507 |
| 1896[6] | ▲ 49,425 | 56.9 | ▲ 36,671 | 42.2 | ▲ 583 | 0.7 | 86,878 |
| 18975[7] | ▲ 64,151 | 63.7 | ▼ 34,672 | 34.4 | ▲ 1,948 | 1.9 | 100,771 |
| 1917[8][9] | ▲ 81,1002 | 60 | ▲ 53,900 | 40 | 135,000 | ||
| 1926[10] | ▲ 88,433 | 84.3 | ▼ 11,276 | 10.8 | ▲ 4,947 | 4.7 | 104,656 |
| 1939[11] | ▲ 108,529 | 85.7 | ▲ 13,350 | 10.5 | ▼ 4,817 | 126,696 | |
| 1959[11] | ▲ 127,508 | 90.2 | ▼ 9,519 | 6.7 | ▼ 4,334 | 3.1 | 141,361 |
| 1970[11] | ▲ 189,679 | 93.8 | ▼ 5,828 | 2.9 | ▲ 6,680 |
3.3 | 202,187 |
| 1979[11] | ▲ 229,968 |
95.6 | ▼ 3,406 | 1.4 | ▲ 7,085 | 2.9 | 240,459 |
| 1989[11] | ▲ 281,807 |
95.9 | ▼ 1,858 | 0.6 | ▲ 10,210 | 3.5 | 293,875 |
| 1999[12] | ▲ 350,806 |
99.6 | ▼ 17 | 0 | ▼ 3,249 | 0.9 | 354,072 |
| 2009[13] | ▲ 396,709 | 99.6 | ▼ 6 | 0 | ▼ 1,608 | 0.4 | 398,323 |
| 1 Ruși, Kurzi, turci, Ucraineni, georgieni, perși etc. 2 Azerbaijanis combined with other Muslims. 3 of those 404 (11.1%) are local and 1,228 (33.6%) are newly settled.[necesită citare] 4 of those 2,690 (8.7%) are local and 10,652 (34.9%) are newly settled. 5 according to mother tongue. | |||||||
Seamless Wikipedia browsing. On steroids.
Every time you click a link to Wikipedia, Wiktionary or Wikiquote in your browser's search results, it will show the modern Wikiwand interface.
Wikiwand extension is a five stars, simple, with minimum permission required to keep your browsing private, safe and transparent.
