Relațiile dintre România și Rusia
relațiile bilaterale dintre Rusia și România / From Wikipedia, the free encyclopedia
Relațiile româno-ruse sunt relațiile externe dintre România și Federația Rusă. România are o ambasadă la Moscova și două consulate generale (în Rostov-pe-Don și Sankt Petersburg). Rusia are o ambasadă în București și un consulat general la Constanța. Relațiile istorice au oscilat între cooperare strânsă, neutralități, conflicte armate, ură și ostilitate. Ambele țări au refuzat să recunoască independența regiunii Kosovo față de Serbia sprijinind puternic integritatea teritorială a republicii sârbe. Aproximativ 30.000 de ruși trăiesc în România, majoritatea în județul Tulcea (lipoveni) și 5.308 de români trăiesc în Rusia, în special în Orientul Îndepărtat Rus. Ambele țări sunt membre cu drepturi depline în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.
Relațiile româno-ruse sunt marcate de problema tezaurului românesc din Rusia și de chestiunea Republicii Moldova, teritoriu considerat uneori de români ca furat de Rusia.
Recent relațiile româno-ruse au fost tensionate și mai rău de declarațiile lui Traian Băsescu cum că ar fi trecut Prutul dacă ar fi fost în locul mareșalului Ion Antonescu, declarații date într-o emisiunea din 22 iunie 2011 de la B1TV. Răspunsul președintelui a stârnit reacții violente la Moscova, gen bravadă nerușinată.[1]
Într-un sondaj din iulie 2014 s-a realizat un top al țărilor față de care românii nutresc un sentiment mai degrabă pozitiv.[2] Germania ocupă prima poziție iar Rusia ultima poziție.[2] Pentru Rusia doar 37% din respondenți nutresc simpatie iar peste jumătate dintre români (51,4%) au declarat că au un sentiment mai degrabă negativ față de Moscova.[2]
În contextul relațiilor tensionate dintre Uniunea Europeană și Rusia (ca urmare a susținerii de către Moscova a separatiștilor din Ucraina) Rusia a suspendat importurile de carne de vită din România, sub pretextul unui caz de îmbolnăvire cu boala vacii nebune.[3] Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranță Alimentelor (ANSVSA) din România a luat poziție, anunțând că Federația Rusă interzicea exporturi inexistente, în plus, era vorba de un caz atipic, după cum a constantat și laboratorul specializat din Weybridge.[3] Ministrul român al agriculturii a luat poziție, arătând că interdicția Rusiei ar putea afecta România doar indirect, prin presiunea creată de producătorii europeni nevoiți să redirecționeze exporturile spre piața internă.[4] Comisarul european Dacian Cioloș a luat poziție, afirmând că Politica Agricolă Comună are instrumentele necesare pentru a face față presiunilor ruse.[5]
În septembrie 2014, conform unui document adresat de președintele ucrainean Petro Poroșenko președintelui Comisiei Europene, Vladimir Putin ar fi declarat că dacă dorește, trupele rusești ar putea fi în două zile în mai multe capitale ale Europei de Est, printre care Kiev, Riga, Vilnius, Tallin, Varșovia și București. În plus, președintele rus ar fi declarat că țara sa poate prin relații bilaterale să oprească decizii în Consiliu care ar avea pentru ea consecințe negative.[6]
În octombrie 2014, președintele României Traian Băsescu, a declarat că ”niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc nu va tranzita proiectul South Stream”, care va trece prin Bulgaria, precizând că exporturile românești de gaze se vor face prin Transgaz.[7] În decembrie 2014, pe final de mandat, Traian Băsescu și-a reinterat poziția opunându-se din nou reluării proiectului South Stream, sugerând că acesta ar transforma România într-o țară dependentă de infrastructura Gazprom.[8]
În octombrie 2015 a fost inaugurat Cimitirul militarilor români de la Rossoșka.