Războiul din Pacific (Al Doilea Război Mondial)
From Wikipedia, the free encyclopedia
Războiul din Pacific, denumit și Războiul din Asia-Pacific, a fost un front din cel de-al Doilea Război Mondial care s-a desfășurat în Asia, Oceanul Pacific, Oceanul Indian și în Oceania. A fost cel mai mare front de război din istorie căci a cuprins cel mai mare ocean planetar. Al Doilea Război Sino-Japonez și Războiul Sovieto-Japonez au fost incluse în acest conflict.
- Acest articol se referă la luptele din timpul celui de-al doilea război mondial. Pentru alte sensuri, vedeți Războiul din Pacific (dezambiguizare).
Războiul din Pacific | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Parte din Al Doilea Război Mondial | |||||||||
În ordinea acului de ceas - Avioane navale japoneze se pregătesc pentru decolare pentru a ataca Pearl Harbor; Pușcașii marini americani ridică steagul peste Iwo Jima; USS Bunker Hill după ce a fost lovit de avioane kamikaze; Soldații indieni în timpul campaniei din Birmania; Soldații japonezi în China în timpul operațiunii Ichi-Go; Ciuperca atomică peste Nagasaki. | |||||||||
Informații generale | |||||||||
| |||||||||
Beligeranți | |||||||||
Aliații: Statele Unite China Regatul Unit Australia Țările de Jos Noua Zeelandă Canada Uniunea Sovietică | Japonia Thailanda Manciukuo | ||||||||
Conducători | |||||||||
Franklin D. Roosevelt Chiang Kai-shek Winston Churchill John Curtin | Hirohito Hideki Tojo Kuniaki Koiso Kantaro Suzuki | ||||||||
Efective | |||||||||
14,000,000[1] 3,621,383+ (1945)[nb 1] 400,000[6] 2,000,000[6] 140,000[7][nb 2] 1,747,465 (1945)[8] | 7,800,000–7,900,000 (1945)[9][10][11] 126,500[12] > ~1,000,000+ (1945)[13] | ||||||||
Pierderi | |||||||||
11 portavioane, 5 nave de luptă, 25 crucișătoare, 84 de distrugătoare, 63 submarine, 21.555 aeronave, 4 milioane de militari uciși, 26 milioane de civili uciși | 25 portavioane, 11 nave de luptă, 39 crucișătoare, 135 distrugătoare, 131 submarine, 43.125 aeronave, 2.500.000 de militari uciși, 1 milion de civili uciși (majoritatea chinezi) | ||||||||
Modifică date / text |
Cel de-al doilea Război Sino-Japonez s-a declanșat din 7 iulie 1937, între Imperiul Japonez și Republica Chineză, la șase ani după Incidentul Manciurian.
Războiul din Pacific dintre Statele Unite ale Americii administrată de președintele Franklin Delano Roosevelt și Imperiul Japonez condus de împăratul Hirohito a debutat pe 7 decembrie1941, în urma atacului de la Pearl Harbour. În ziua aceea, forțele aeriene japoneze au atacat bazele navale americane din Hawaii, Insula Wake, Guam și Filipine, dar și coloniile britanice din Malaya, Singapore și Hong Kong.
Imperiul Japonez a fost ajutat de Thailanda și de Puterile Axei, Germania Nazistă și Italia Fascistă.
Pe acest front au fost duse cele mai mari bătălii navale din istorie, cu bătălii terestre aprige și crime de război de-a lungul Asiei și insulelor din Pacific, rezultand între 20 și 30 milioane de morți. Războiul a culminat cu bombardamente aeriene intense ale Americii asupra Japoneii, fiind încheiate cu Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki în zilele 6-9 august 1945, urmată de declarația de război din partea Uniunii Sovietice care a invadat Manciuria la 9 august 1945. Japonia a capitulat pe 15 august 1945 și a semnat tratatul de pace și predare necondiționată la 2 septembrie 1945, pe nava americană de luptă USS Missouri din Golful Tokyo.
Japonia a fost nevoită să cedeze toate teritoriile cucerite din Asia și Pacific. Suveranitatea i-a fost limitată la patru insule principale și alte insule mici la decizia Aliaților. Împăratul Hirohito a renunțat la o mare parte din autoritatea și statutul său divin prin Directiva Shinto pentru a deschide calea unor reforme culturale și politice extinse.