Pseudoistorie
From Wikipedia, the free encyclopedia
Pseudoistoria este o formă de pseudocercetare care încearcă să deformeze trecutul istoric sau să dezinformeze asupra lui, adesea folosind metode asemănătoare metodei istorice. Termenul asociat, cel de criptoistorie, este aplicat pseudoistoriei bazate pe sau derivate din superstițiile inerente ocultismului. Pseudoistoria este legată de pseudoștiință și pseudoarheologie, iar acești termeni se pot uneori suprapune. Deși pseudoistoria apare în multe forme, cercetătorii universitari au identificat multe caracteristici care tind să fie comune lucrărilor pseudoistorice. Una dintre ele este că pseudoistoria este aproape întotdeauna motivată de un obiectiv politic, religios sau personal contemporan. Pseudoistoria prezintă în mod frecvent o mare minciună sau susțineri senzaționale despre faptele istorice, susțineri care ar avea nevoie de revizionism istoric radical, adică de rescrierea trecutului istoric.
Altă caracteristică foarte frecventă a pseudoistoriei este presupunerea că există o conspirație a universitarilor pentru a suprima istoria „adevărată”. Lucrările de pseudoistorie se bazează adesea în mod exclusiv pe surse care par să susțină teza care o promovează, ignorând sursele care o contrazic. Multe lucrări pseudoistorice tratează miturile, legendele și alte surse care nu sunt de încredere drept adevărate istoric în mod literal, în timp ce neagă dovezile empirice contrarii. Uneori o lucrare pseudoistorică poate adopta o poziție de scepticism extrem, insistând uneori că nu există adevăr istoric și că orice ipoteză e la fel de bună ca oricare alta. Multe opere pseudoistorice confundă simpla posibilitate cu realitatea, plecând de la premiza că dacă ceva putea să se întâmple, atunci s-a și întâmplat în mod real.